Connect with us

Hi, what are you looking for?

Povești

Zina, fată năzdrăvană

Jean François Millet, Tânăra, 1844-45, Wikimedia Commons

Vezi povestea pe canalul de You Tube

A fost o babă ş-un moşneag şi baba tot ocărea pe fata moşneagului că-i leneşă, că nu-i de nimicâ. „Ştii ce, zice moşneagul, dar las’ să se ducă fata mea în lume, dacă nu ţi-i pe plac.” Fata s-a luat şi s-a dus. Ajunge la o fîntînă. „Buna dimineaţă, fîntînă frumoasă!” „Mulţămesc d-tale, copilă frumoasă! Nu m-ai griji, nu m-ai curăţi?” Fata ia ş-o curăţă, bea apă şi se duce. „Rămîi sănătoasă, fîntînă frumoasă!” „Mergi sănătoasă, fată frumoasă!” – Mai merge, găseşte un măr spinos; îi zice tot aşa şi-l curăţă. – Apoi a întâlnit o căţea cu salbe la gît şi, după ce a curăţit-o, i le-a dat. Îmblase ea acuma 12 drumuri, iată că întâlneşte o doamnă cu trăsura cu patru cai. „Fată frumoasă, nu te-i tocmi la mine? Am o cloşcă cu pui de aur, să-i scalzi ca pe copii, că eu alţi copii n-am; ş-o furcă de aur cu fus şi caier de aur, cînd îi învîrti, el singur a toarce şi s-a umplea.” „Ba m-oi tocmi”, zice Zina, c-aşa o chema.

A luat-o acasă şi i-a lasat furca şi puii şi s-a dus. Zina i-a îngrijit şi i-a scaldat potrivit şi, la cîteva luni, cînd a venit doamna acasă, puii au alergat şi i-au deschis poarta cu aripele. „Mamă, tu ne eşti mamă, dar mai bună mamă ne-a fost fata asta.” „Lasă, dragii mamei, că pentru asta eu ştiu ce-i voi da.” Şi i-a dat doamna ceea vite şir, de la dînsa păn’ la fată acasă. Cînd a ajuns ea, era noaptea. „Scoală, tată, ce dormi, că îndată e ziuă, nu te leni. Scoală şi mi-i face ocoale, să-mi pun averea mea.” Moşneagul, cînd a vrut să bată pari pentru ocoale, parii singuri intrau şi cînd a vrut să împletească gardul, nuielele singure se împleteau. Da ficiorul împăratului, Ion Crai, îmbla în prubă prin lume, ca să ispitească ce trag ţaranii de la boieri cu boierescul. A mers singur şi s-a pus la secerat şi, pentru c-a ramas cu 4 paşi înapoi, a capatat 4 harapnice. A mers de-a scris la boier pe poartă că 4 harapnice i-i dator, ş-a fugit.

Mergînd aşa rău îmbrăcat cum era, a abătut la tata Zinei. Păn’ atuncea, 12 flecăi se încercase să-i scoată inelul din deget şi nici unul n-a putut. „Moşule, zice el, ce mi-i dai să iau eu inelul din degetul fetei d-tale?” „De-l vei scoate, atunci o vei lua.” Ion Crai a scos inelul din degetul Zinei. „De-acum să mi-o dai, să facem nuntă!” „Zină, Zină, dragul tatei, te-i duce tu după aşa un flenduros?” „M-oi duce, tată.” „Bine, zice tatăl ei, dar acuma trebuie să mergem şi noi la casa d-tale, să vedem cine eşti?” Au mers ei tocmai la împăratul. „Frumoasă eşti, a zis împăratul, şi mi-ar plăcea să-mi fii noră, dar ia să te văd, ce putere ai! Adă-mi tu mie 800 de iepuri, 800 de vulpi şi 800 de lupi.” Zina a şuierat voiniceşte şi i-au venit fiarele, cîte i-au trebuit, şi cînd au ajuns la împăratul, singure au deschis poarta.

Împăratul a făcut nuntă cu ficiorul său şi cu dînsa. Li-a pus Soarele şi Luna cunune pe cap şi i-a cununat, că aşa zice că era mai demult. În 3 săptămîni, după nuntă, a avut să fie bătălie şi Ion Crai s-a dus cu tatăl său şi cu miniştrii şi ş-au făcut lagăr la locul de bătaie, dar acolo, în apropiere, erau nişte talhari mari; Ion Crai a lasat sfatul bătrînilor şi s-a dus la primblare ş-a ajuns la talhari. „Bine ai venit, Ion Crai, ian pune-te cu noi la masă ş-om juca cărţile!” El s-a pus şi atîta l-au jucat, că l-au dezbrăcat de hainele cele împărăteşti şi de coroană şi i-au dat drumul numai în piele acasă. Vine noaptea la tatăl său şi să roagă să-i dea drumul. Împăratul l-a luat şi l-a pus în poiata porcilor să stea şi din troaca porcilor să mănînce.

Aude Zina. Ia, fără ştirea socru-său, un regiment de soldaţi şi se duce şi ea la talhari; se duce noaptea şi spune la ostaşi să stea pe la fereastă şi, cînd vor vedea că ea să şterge cu mîna pe frunte, să năvălească. Întră la ei, să pune şi ea la joc cu dînşii. O joacă şi pe dînsa. Acu-i rămăsese în mînă numai o carte. „Ei, că tare am asudat jucînd”, zice ea şi rădică mîna să se şteargă pe faţă. Atunci şi oastea a năvălit. Ei au ramas încremeniţi. „în ce credeţi voi?”, îi întreabă Zina pe talhari. „în Iisus Hristos, tatăl făr’ de moarte” „Dacă credeţi în Dumnezeu, cum de v-aţi îndurat să-mi lasaţi bărbatul gol? îndată să aduceţi straiele lui încoace!” După ce i-au adus coroana şi straiele, a poroncit la soldaţi de i-au tăiet pe talhari şi au făcut din carnea lor 12 movile. Ea s-a îmbrăcat în straie bărbăteşti şi s-a dus la socrul său, care a primit-o ca pe un crai, foarte bine; n-a cunoscut-o.

 Vorbind cu împăratul, s-a făcut că o roade un papuc. „Mă rog d-tale, n-ai pe cineva care e mai rău în curtea d-tale, să mi-l tragă?” Împăratul a poroncit să vie fîcioru-său de la porci. El, cum a venit, îndată a cunoscut-o şi, păn’ ce împăratul s-a înturnat încoace, încolo, el a sărutat-o ş-a mîncat toate bucatele ce le lasase ea pe masă, de flămînd ce era. Apoi, după ce l-a închis înapoi în poiată, ea a pîndit unde a pus împăratul cheia şi noaptea l-a scos. L-a fereduit frumos şi i-a dat straiele lui cele împărăteşti de s-a îmbrăcat. A doua zi vine înaintea lui tătîne-său. „Ai scapat, Ion Crai?” „Am scapat. Acuma, tată, spune-mi ce vrei: din săbii să ne tăiem sau din luptă să ne luptăm, pentru ceea ce mi-ai făcut?” „Stăi!, a zis Zina, nu îndrăzni, că ți-i tată!” El a ascultat-o pe dînsa… El, dacă stătea atunci cu împărăţii, cu bătrînii la sfat şi nu să ducea să joace cărţile cu tâlharii, mai bine făcea, dar mintea tînărului cu a bătrînului nu se potriveşte; de aceea i-a lasat pe cei bătrîni sfătuind lucruri adînci de bătălie şi el s-a dus după nebunii, dar a păţit-o.

POVEȘTI * SUPERSTIȚII * STRIGOI * CURTEZANE CELEBRE * LEGENDELE OLIMPULUI * REȚETE VECHI ROMÂNEȘTI * DICȚIONAR INFERNALVRĂJITORIE * SFATURI PRACTICE * VORBE * CĂRȚI POPULARE …

  • Dacă vrei să fii la curent cu ce noutăți de maidemult apar pe aici, îți recomand să te abonezi .
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Recente

Newsletter

Despre Autor

Vitalie Bichir

Mă numesc Vitalie Bichir și sunt actor, dar asta n-are nici o legătură cu ce fac eu aici.
Adun texte scrise maidemult, care pentru unii, poate, sunt niște vechituri fără valoare, dar mie-mi plac și culmea, unele mă și distrează.
Adică vreau să fac / un fel de Bric-à-brac (uite că mi-a ieșit și-o rimă) , ceea ce însemnează din franțuzește: „Magazin de vechituri; vechituri, lucruri fără valoare, uzate și demodate” spune Dex-ul. Bric-à-brac-a-la-bichir.

 

Articole asemanatoare

Strigoi

Vizualizari: 4.256 Strigoiul se naşte ca orişice copil; el însă se cunoaşte căci are pe cap o chitic, tichie, căiţă, perdeă , sau pe...

Placeri vechi

Vizualizari: 2.581 Curtezane celebre  (urmare) Amorul fizic, mai mult sau mai puțin „romantic”, dar rezultat din același instinct de reproducere, a avut o zeiță...

Strigoi

Vizualizari: 2.176 ...Bărbaţelul meu Iubit! De aseara ai murit, Of! şi nu pociu sa te uit. Şi la altul sa ma uit! El acum,...

Placeri vechi

Vizualizari: 2.041 Curtezane celebre  (urmare) În primii ani ai Romei, în epoca regilor, o curtezană cu numele de Flora își câștigă celebritatea în același...