După ce omul își hrănește corpul în tot timpul iernii numai cu șuncă și cârnați – adică carne afumată și grea, – primăvara corpul se îngreunează și omul își pierde pofta de mâncare. Luînd în seamă acest fapt, medicii au făcut cunoscut că este nevoie de împrospătarea sângelui, care trebuie făcută în primăvară și la care se ajunge prin schimbarea felului de hrană. Pentru acest scop se întrebuințează o hrană pregătită numai din zarzavaturi în care nu întra grăsime, dar nici ouă, lapte sau brânză, ci este o hrană de cel mai sever post.
- Borș de cartofi striviți : Se fierb cartofii în apă, apoi se scot, se strivesc și se pun din nou, în apa în care au fiert. Se adaugă sare și borșul necesar, care a fiert separat.
- Borș cu găluște de post : Se pune la fiert apă cu zarzavat tăiat în felii subțiri (morcov, pătrunjel și păstârnac). Când e fiert se sărează. Apoi se pune rântașul făcut din untdelemn, ceapă prăjită și boia de ardei. După ce a fiert în clocot se adaugă găluștile, care se fac în felul următor : Se face o cocă din puțină făină și apă rece, în care se pune sare și ceapă prăjită în untdelemn. Se prepară intr-un castron, nu pe scândură, amestecand cu lingura, fiindcă trebuie să luăm din ea cu lingura. După ce sunt găluștele fierte adaugăm borșul care a fiert separat cu o ceapă.
- Ciorbă de praz : Prazul se curăță în așa fel, să rămână numai partea albă care se taie în bucăți de câte 2 cm, și se pune în apă sărată și clocotindă, ca să fiarbă. După câteva clocote se adaugă zarzavatul (morcov, pătrunjel, păstârnac) tăiat subțire și puțin orez. Când este aproape gata se pune zeamă de varză, care a fiert și s-a spumat.
- Borș de dovlecei în floare : Punem la fiert apă, o sărăm și îi adăugăm dovlecei rași de coajă și tăiați în felii rotunde, orez, mărar și pătrunjel tăiat. Punem borșul care a fiert separat și puțin leuștean.
- Borș rusesc de post : Se pune fasole la fiert. În timp ce fierbe fasolea, se curăță, se spală o sfeclă roșie, se dă prin răzătoare. Se taie o varză mică, în firișoare subțiri, pe care le călim în untdelemn. Se adaugă apoi fasolea, care a fiert pe jumatate, cu zeama ei, adăugându-se și un morcov ras. Când e aproape gata se pun câțiva cartofi tăiați în pătrățele. Se face rântaș, în care se pune ceapa și bulion. Se adaugă borșul după gust, presărîndu-se puțin pătrunjel.
- Supă de caise : Așezăm caise uscate într-o cratiță, peste care punem apă numai atât ca să le acopere și fierbem încet de tot. Adăugăm și sâmburi curățați. Când scade apa de tot se presară puțină faina și se adaugă apă fierbinte atât cât trebuie, sare, puțin vin roșu, zahăr și câteva cuișoare. Se servește și rece, și cald.
- Supă de cireșe sau vișine : Punem la fiert cireșe sau vișine, cu atâta apă ca să le acopere. Când începe să fiarbă se pune puțin zahăr și continuăm să le fierbem. Le trecem prin sită. Punem iar pe foc și mai adăugăm apă cât trebuie. Luăm într-o ceașcă puțină făină și o mestecăm cu câteva linguri de apă rece, pe care o rasturnăm în supă, mai adăugăm zeamă de lămâie, sare și încă puțin zahar. Se servește cu pâine și tăiată în pătrățele, rumenită la cuptor.
Pregătirea borșului : O gospodină care voiește să prepare o ciorbă de cartofi, fasole sau alt zarzavat, ca să fie mai bine reușită, trebuie să aibă in bucătăria ei, oala cu borș proaspăt. Această zeamă acrișoară, cu gust plăcut, pregătită în felul ei cum vom arăta, este foarte hrănitoare și sănătoasă pentru stomac se află la îndemâna oricui, fără cheltuială și trebuie să înlocuiască în bucătărie celelalte mijloace întrebuințate pentru acrit ce se găsesc în comerț. Borșul ajută mituirea chiar și oamenilor suferinzi, al celor sănătosi le este un adaos prețios la hrană, pe lângă celelalte alimente.
Pentru tinerele gospodine, care încă nu știu cum se pregătește borșul, eu dau sfatul următor : Luăm 3-4 pumni de tărâțe de grâu și un pumn de mălai, câteva resturi de pâine neagră, le punem într-un vas, în care să încapă 7-8 litri de apă. Peste această compoziție punem apă călduță, așa ca să facem un aluat vârtos. Îl lăsăm până a doua zi când mai adăugăm o lămâie tăiată în două, câteva crenguțe de vișinin și foi deleustean mai multișor, așa ca să capete miros plăcut – apoi umplem complet vasul cu apă și îl lăsăm la loc cald, două – trei zile, când îl gustăm să vedem dacă e acru.
Borșul astfel pregătit, îl întrebuințăm la ciorba ce dorim a găti luând zema limpede de deasupra, căci drojdia se așează la fund.
Este de ținut în seamă că borșul va servi numai la umplerea ciorbei, adică după ce zarzavatul s-a fiert îndeajuns. Borșul se lasă a da în clocot odată cu celelalte, numai pentru a se amesteca în fierbere laolaltă.
Puse de-a dreptul în borș, alimentele fierb greu și ciorbă nu este gustoasă.
După câteva zile de întrebuințare, mai ales când borșul se acrește prea mult, îl umplem din nou, precum am spus, însă ca să grăbim acrirea îi adăugăm puțină drojdie de la borșul vechi, plângă tărâțele proaspete, apa și celelalte arătate.
Din « Mesele bătranilor nostri » de Octavian Stoica
