Connect with us

Hi, what are you looking for?

Datini și credințe

Zburătorul

Denumiri. înfăţişări. Bântuirea Sburătorului. Leacuri.

Smeul, Stimul, Sburătorul, Al-mai-rău, numit şi Ceasul cel rău, este un spirit răufăcător care, având înfăţişarea de balaur într’aripat, cea de şarpe, „aşa ca crocodilul”  sau cea de pară sau sul de foc, scoboară noaptea în casele oamenilor pe coşuri şi chinue nevestele însărcinate sau neînsărcinate, cum şi pe fetele mari, pricinuindu-le, prin neodihnă şi frământare, nenumărate vânătări pe corp, cum şi o mare oboseală.

Prin Banat, despre Al-mai-rău se crede că ziua stă ascuns în butoarea de nuc, ori de alun, nefiindu-i iertat de la Dumnezeu, de a vedea lumina soarelui. Din acele butori smeul iesă într’amurg şi sboară în lume după rele. El are solzi rotunzi, ca cei de peşte, albi, care nu ard în foc.

Prin unele părţi din jud. Brăila, dacă nu cumva se face o confuzie cu bălaurul, se zice că smeul, care sboară pe sus, se face din şarpele care înghite piatra scumpă ce-o fac mai mulţi şerpi la un loc. Prinzând aripi, poate sbura. El se vede noaptea mergând în smânceli ca şarpele, are faţa aprinsă ca fierul înroşit în foc, întunecându-se spre coadă, tot mai mult. Ochii îi sunt negri.

Mai pretutindeni însă se crede că Sburătorul se face din dragostea cu piedeci dintre doi, un flăcău şi-o fată, dintr’un bărbat şi-o nevastă. Este uneori chiar fata care nu se poate altfel apropia de ibovnicul ei, sau însuş bărbatul care nu se poate altfeli alătura de draga lui.

Întâlnirea cu Smeul, — uneori se întrupează din visul celui ce pătimeşte de focul dragostei, se petrece ca orişice întâlnire, curată sau necurată: Smeul intră pe fereastă sau se lasă pe coş şi apucând pe cel ce doarme, îl pişcă, îl muşcă, îl sărută şi-l chinuie.

Cel ce doarme, îl vede aievea şi a doua zi, când îl dor spatele şi pieptul, — şi de care durere se tămădueşte ungându-se cu untură de porc tăiat la Ignat, — prin urmare, şi-l poate aduce aminte.

Femeia care este cuprinsă de această fiinţă rea, simte pe tot corpul ei o mare greutate, muşcături, ciupeli şi gâdilituri, şi din cauza aceasta, apoi, dacă se află în stare binecuvântată, naşte copilul mort.

Din poesia lui Heliade Rădulescu, ce cuprinde toate aceste credinţi, intitulată Sburătorul, reproducem aceste versuri:

Vezi, mama, ce mă doare, şi pieptul mi se bate, 
Mulţimi de vineţele pe sân mi se ivesc, 
Un foc s'aprinde ’n mine, răcori mă ieau pe spate, 
Îmi ard buzele, mamă, obraji-mi se pălesc. 
Ia pune mâna, mamă, pe frunte... Ce sudoare! 
Obrajii unul arde şi altul sa răcit! 
Un nod, colea m'apucă, ici coasta râu mă doare, 
În trup o piroteală, de tot m’a stăpânit...

Prin unele locuri se spune că smeul, sub chipul unei limbi de foc, scoboară noaptea în casa femeilor şi fetelor, intrând pe uşă, dacă o află deschisă, sau pe fereşte, şi în casă, prefăcându-se în om, se anină de femeie, şi apoi, după păcătuire, tot cu înfăţişarea de pară, piere.

La acestea, D. Cantemir scrie, cu multă ironie:

[Despre Sburător, Moldovenii] zic şi cred că ar fi o nălucă de om tânăr şi frumos, şi se apropie noaptea de fecioare, mai vârtos de neveste tinere, şi toată noaptea face cu dânsele lucru necuviincios, şi nu se poate vedea de cătră cei ce-l pândesc. Iară noi am auzit, că oarecari bărbaţi mai cu inimă, au prins Sburători de aceştia, şi aflându-i cu trup, ca şi alte făpturi, i-au pedepsit, precum li s’au căzut!

Prin jud. R.-Vâlcea, chinuirea femeilor de cătră Sburători se numesc bântuire. Tot prin aceste părţi, despre Smei se crede că sunt foarte graşi.

Se povesteşte că mai demult nişte oameni au simţit că Smeul se aciolează într’un ciulpan (ciolpan), —copac bătrân care s’a uscat şi stă încă în picioare în mijlocul livezilor, străjuindu-le cu măreţia lui. S’au dus, l-au găzuit, şi când a venit Smeul în scorbură, i-au dat foc ciulpanului, şi până să prindă de veste şi să zboare, Smeul a şi fost cuprins de bâlbătăi. Din scorbură se ruga la ei să vină să-l scape, dar ei n’au răspuns nimic, căci ştiau că-i poceşte.

Această credinţă o aflăm şi prin alte părţi. Dându-i-se foc, în copac, din Smeu curge o untură care, dacă s’ar da cailor, iar face iuţi ca Smeii .

Boală dobândită de la Sburător se numeşte şi lipitură. Ea se vindecă, descântând Marţia sau Vineria, punând nouă feluri de buruieni într’un vas cu apă neîncepută :

Avrămeasă, 
Cristineasă, 
Leuştean 
Şi odolean, 
Mătrăgună, 
Sânge de nouă fraţi 
Iarba ciută 
Şi Mama-pădurii! 
Cum se sparge târgul 
Cum se sparge oborul, 
Aşa să se spargă faptul 
Şi lipitura Şi Sburătorul; 
Cum se răspândesc răspântiile; 
Aşa să se răspândească 
Şi lipitura 
Şi Sburătorul 
Cum se răspândesc răspântiile, 
Aşa să se răspândească vrăjile 
Şi lipitura 
Şi Sburătorul!

După ce fierbe pe foc căldarea cu cele nouă feluri de plante, pe vremea când se sparge târgul (oborul), bolnava se scaldă în acea scăldătoare care apoi se aruncă cu o oală nouă, rostindu-se în trei zile, descântecul de mai sus.

Ca să nu mai fie cineva supărat de Sburător, să nu spună a doua zi visul ce l-a visat, sau, mai greu, când îl vede că se scoboară pe coş, să înfigă un cuţit în pământ.

Tudor Pamfile, Mitologie Românească, 1916

POVEȘTI * LEGENDELE OLIMPULUI * SUPERSTIȚII * STRIGOI * CURTEZANE CELEBRE * REȚETE VECHI ROMÂNEȘTI * DICȚIONAR INFERNALVRĂJITORIE * DESCÂNTECE SFATURI PRACTICE …

  • Dacă vrei să fii la curent cu ce noutăți de maidemult apar pe aici, îți recomand să te abonezi.
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Recente

Newsletter

Despre Autor

Vitalie Bichir

Mă numesc Vitalie Bichir și sunt actor, dar asta n-are nici o legătură cu ce fac eu aici.
Adun texte scrise maidemult, care pentru unii, poate, sunt niște vechituri fără valoare, dar mie-mi plac și culmea, unele mă și distrează.
Adică vreau să fac / un fel de Bric-à-brac (uite că mi-a ieșit și-o rimă) , ceea ce însemnează din franțuzește: „Magazin de vechituri; vechituri, lucruri fără valoare, uzate și demodate” spune Dex-ul. Bric-à-brac-a-la-bichir.

 

Articole asemanatoare

Strigoi

Vizualizari: 3.215 Strigoiul se naşte ca orişice copil; el însă se cunoaşte căci are pe cap o chitic, tichie, căiţă, perdeă , sau pe...

Leacuri vechi

Profesorul Marcel Labbe a botezat cu un nume medical de fagomani pe cei oameni mâncăcioși, cari cred că trăiesc pe lume numai pentru a...

Placeri vechi

Vizualizari: 2.311 Curtezane celebre  (urmare) Amorul fizic, mai mult sau mai puțin „romantic”, dar rezultat din același instinct de reproducere, a avut o zeiță...

Placeri vechi

Vizualizari: 1.719 Curtezane celebre  (urmare) În primii ani ai Romei, în epoca regilor, o curtezană cu numele de Flora își câștigă celebritatea în același...