Connect with us

Hi, what are you looking for?

Scoala veche

Unirea Basarabiei

"Fata la fereastra"(1954-1955) de Rusu-Ciobanu Valentina(1920), mnam.md/colectia de pictura nationala

Pământul Basarabiei a fost populat din timpurile cele mai vechi. În sec. al Vii-lea a. H. aici găsim colindând triburile Sciților ale căror urme au rămas până astăzi sub formă de „curgane” sau movile scitice. După Herodot, Sciții împinși de Masageți au trecut din Asia în Europa pe la 630 a. H., au atacat pe Chimerienii din nordul Mării Negre și s’au așezat în acest loc întinzându-se de la Don până la Dunăre, cuprinzând și Basarabia de sud.

În sec. al VI-lea a. H. între anii 508 – 515 regele perșilor, Darius Ghistaps întreprinde un război în contra Sciților, aducând cu sine comercianți greci, cari au întemeiat colonii în sudul Basarabiei având oraș mai însemnat Tiras sau Ofinșa, la gurile Nistrului. După unii istorici, acest oraș a fost întemeiat de comercianții fenicieni. Sciții învinși de sarmați, cedează locurile geților sau dacilor veniți din Moezia și Tracia. Din sec. I a. H. începe influența romană asupra popoarelor așezate la gurile Dunării, în special în timpul împăratului August (68 – 15 a. H.). În același timp începe inchegarea țării Dacilor, cuprinzând și Basarabia de Sud. După înfrângerea lui Decebal, regele dacilor, de împăratul roman Traian (106 a. H.), începe colonizarea Basarabiei de coloniști romani cari contopindu-se cu dacii au pus baza națiunii românești din acest loc.

Pe la sfârșitul sec. III d. H., romano-dacii din Basarabia, jefuiți de barbari părăsesc locurile și se retrag în munții Carpați, revenind tocmai atunci când puhoiul năvălitor se mai potoli puțin. Barbarii din a doua perioadă a năvălitorilor au găsit de acum pământurile între Prut și Nistru ocupate de coloniștilor romani.

După navalirile barbare s’au întemeiat cetăți genoveze la gurile Nistrului și tot odată începe organizarea descendenților vechilor romano-dacii, proprietari de drept al locului. Această parte a Moldovei denumită Basarabia după numele familiei domnitoare Basarab, probabil descendentă din casta priveligiată a dacilor, „saraba”, se compune din acest cuvânt și cel de „ban” ce insemnează : voievod, jude.

Până la 1812, Basarabia făcea parte din teritoriul Moldovei, la care dată este anexată la imperiul rus. După războiul mondial în urma revoluției rusești, Basarabiei se declară Republică Moldovenească, iar în ziua de 9 Aprilie 1918 (27 Martie st. v.) se alipește la trupul patriei.

Basarabia fiind un loc de „dute-vino” al diferitelor popoare, e de mirare cum a putut persista aici elementul romanesc.

Până la răpire, Basarabia a fost veșnic cotropită de Turci și de Tătari, iar mai târziu sub ruși a fost locul de scurgere și exil al elementelor dubioase. Astăzi, Basarabia cu drep cuvânt martiră, împlinește două decenii de la Unire. E o datorie din partea tuturor a arăta o atenție și dragoste cât mai mare față de această provincie periferică, pentru tămăduirea rănilor pricinuite de dominația străinilor.

Lipsa drumurilor feroviare și în special a șoselelor o lasă cu mult în urmă, față de celelalte provincii. Drumurile basarabene au devenit proverbiale. În timp ploios se prefac în mlaștini cari e mai greu să răzbești decât prin jungla africană. Mai multe orașe, reședințe de județ, nu sunt legate prin cai ferate. Chișinăul, capitala provinciei, este renumit prin puținele străzi luminate în timpul nopții și apa nepotabilă. Faima apei calcaroase cu care se alimentează orașul a ajuns tocmai la spitalele și clinicile din Viena și Paris unde se duc să se tămăduiască cetățenii mai cu stare.


Cu toate acestea, orașul Chișinău ca și celelalte orașe din Basarabia, au un farmec specific, dezordinea artistică a stilurilor clădirilor încadrate în străzi rectilinii, ornamentate cu copaci decorativi, le dă o înfățișare deosebită. O mulțime de monumente istorice cari vorbesc despre trecutul neamului nostru se găsesc în Moldova între Prut și Nistru. Subsolul trebuie să ascundă și el un tezaur arhiologic de preț încă neexplorat, referitor la vechea populație a locului.

Grosul populației basarabene o formează moldovenii, asemanandu-se cu totul cu cei de peste Prut.

De obicei originea etnică se determină după numele de familie și în special după terminația lui, neglijindu-se rădăcina cuvântului. Acest procedeu este absolut greșit, provocând erori cari trag după sine altele. Un bisericanov, ursulov, barbalatov, bălceschi, spătarievschi, morarenco, codrenco, etc., din Basarabia deși răzăși moldoveni de viță veche astăzi sunt considerați minoritari ruși, bulgari, poloni, ucraineni, etc., din simplu fapt că guvernul rus de pe timpul ocupației în tendință de desnaționalizare a moldovenilor, le-a schimbat terminația pronumelui. Tot în acelaș timp un berezescu (în rusește – mestecară), berghieru (în nemțește – muntele), de proveniență vădit străină, sunt considerați după terminația românească drept moldoveni veritabili.

Deci ar mai fi just și mai rațional ca originea etnică a populației din Basarabia și chiar din alte părți să fie determinată nu după terminația pronumelui ușor schimbabilă ci după rădăcina lui care indică cu precizie proveniența etnică, tot odată dându-i terminația cuvenită.

În această zi când Basarabia trup din trupul României unite pășește în al III – lea deceniu de existență pur românească sub paloșul ocrotitor al patriei, noi fiii acestei țări să-i dorim sănătate și propășire la mulți ani!

Mihail Cernescu

Articol apărut marți 19 aprilie 1938 în Ziarul Științelor și al Calatoriilor.

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Recente

Newsletter

Despre Autor

Vitalie Bichir

Mă numesc Vitalie Bichir și sunt actor, dar asta n-are nici o legătură cu ce fac eu aici.
Adun texte scrise maidemult, care pentru unii, poate, sunt niște vechituri fără valoare, dar mie-mi plac și culmea, unele mă și distrează.
Adică vreau să fac / un fel de Bric-à-brac (uite că mi-a ieșit și-o rimă) , ceea ce însemnează din franțuzește: „Magazin de vechituri; vechituri, lucruri fără valoare, uzate și demodate” spune Dex-ul. Bric-à-brac-a-la-bichir.

 

Articole asemanatoare

Strigoi

Vizualizari: 2.909 Strigoiul se naşte ca orişice copil; el însă se cunoaşte căci are pe cap o chitic, tichie, căiţă, perdeă , sau pe...

Leacuri vechi

Profesorul Marcel Labbe a botezat cu un nume medical de fagomani pe cei oameni mâncăcioși, cari cred că trăiesc pe lume numai pentru a...

Placeri vechi

Vizualizari: 2.213 Curtezane celebre  (urmare) Amorul fizic, mai mult sau mai puțin „romantic”, dar rezultat din același instinct de reproducere, a avut o zeiță...

Placeri vechi

Vizualizari: 1.602 Curtezane celebre  (urmare) În primii ani ai Romei, în epoca regilor, o curtezană cu numele de Flora își câștigă celebritatea în același...