Connect with us

Hi, what are you looking for?

Povești

Sfântul Spiridon

Vincent van Gogh, O pereche de ghete,1887

Cică atunci când a fost chemat la sobor, Sfântul Spiridon a plecat la drum, a mers, a mers până ce l-a apucat noaptea și s-a oprit să se odihnească la un conac. Alți sfinți l-au ajuns de pe urmă la acel han, unde au rămas până dimineață.

Culcându-se toți, peste noapte, când a fost să se revarse zorile, cei patru care veniseră în urmă s-au sculat pe furiș, ca să nu simtă sfântul. Sfântul Spiridon a rămas culcat.

Merg ei, ce merg, și unul, ca să nu meargă și Sfântul Spiridon deopotrivă cu ei la sobor, s-a dus îndărăt la han, de-a tăiat capul calului și pe al măgarului, că Sfântul Spiridon umbla călare pe cal, iar sluga pe măgar.

Omeni răi, ce să le faci!

Când s-a deșteptat Sfântul Spiridon, a văzut că ceilalți plecaseră fără a-l vesti și pe el. Până să se îmbrace, a trimis sluga să puie șeile pe cai. Care nu-i fu mirarea, când sluga ducându-se găsi dobitoacele cu capetele tăiate și moarte mortăciune.

S-a întors sluga îndărăt și i-a spus tărășănia :
– Ne-a tăiat caii, le-a tăiat capetele.
Sfântul Spiridon a spus :
– Dă fuga și le pune capetele la loc și pune șeile, c-am zăbovit!
Din grabă, sluga a pus capul calului la măgar și pe al măgarului la cal, a pus șeile și a plecat înainte.

Când a ajuns la sobor, unde erau chemați sfinții, Sfântul Spiridon și-a arătat minunile.
A luat o cărămidă și a strâns-o în mână. Din cărămidă, focul s-a ridicat în sus, apa a căzut jos și lutul a rămas în mâna sfântului.

De la această minune a Sfântului Spiridon a rămas crucea.
– Aceasta-i crucea! Nu-i așa cum ziceți voi, numai „în numele Tatălui, al Fiului”, ci așa: în numele Tatălui, al Fiului și al Sfântului duh, amin!
Și rostind aceste cuvinte, Sfântul Spiridon și-a unit cele trei degete și și-a făcut semnul crucii.

O altă poveste în legătură cu schimbarea capetelor, se aude prin județul Vâlcea. Ea ne arată cum Sfântul Spiridon a tăiat capul dracului și al unei femei, schimbându-le apoi unul cu altul, lucru care de altfel îl face și Sfântul Petru după alte povestiri :

„Sfetele Spiridon, făcător de minuni, cică umblă cu Sfetele Petre p-o cale. Da Sfetele Spiridon se abătu într-o leasă de mărăcini și dete peste dracul călare pe muiere. Sfetele Spiridon, de mare ciudă, scoase sabia și le reteză capul la amândoi, și plecă lăsându-i cărăbăniți.

Se duce Spiridon, ajunse la Sfete Petre și-i spuse tărășănia.
Să Sfete Petre, îi fu milă și zise :
– Rău făcuși, Sfete Spiridoane, și poate să se mânie cumva Dumnezeu pe noi: ar fi bine să te-ntorci, să le pui capetele la loc, roagă-te la Dumnezeu, și cum ești făcător de minuni, o să se învieze.

Sfete Spiridon s-a întors iute îndărăt, și, de grabă, a greșit capetele : a pus capul dracului la muiere și pe al mierii la trupul dracului și i-a înviat așa. Și de atunci toate muierile câte se trag din blăstămata aia de muiere sunt cu cap de drac, dar nu se cunosc din celelalte. Și ce crezi că muierile alea lepădate de suflet, cari scot pe dracul, cari fac vrăji și învrăjbesc oamenii, fac de sparg casele românilor, își omoară copiii, beau buruieni ca să nu mai facă copii și câte feluri de lucruri nelegiuite, ce crezi că alea sunt curate? Nu te mai gândi, că alea au ceva din partea diavolească.”

Iată o altă povestire, Sfântul Spiridon orb, care se aude prin județul Dolj:

„Sfântul Spiridon, spun bătrânii, când era cizmar avea după ușă o cutie cu cenușă.
Când se ducea omul să-i ia măsură, să-i facă ghete, călca cu piciorul în cenușă.
Așa oricine venea să poruncească ceva, s-ajungea din preț și-l trimetea după ușă, unde era cutia pusă cu cenușă, și călca cu piciorul, iar arvuna i-o lăsa pe masă. El se uita la om. După ce pleca omul, lua măsura urmei din cenușă și-i lucra încălțămintea.

Odată a venit o femeie și a poruncit o pereche de ghete. După ce i-a dat arvuna, și-a ridicat rochia, să-i facă ghetele până la genunchi. El n-a băgat de seamă :a crezut că ea a și plecat, și când a ridicat coada ochiului și a văzut-o, din greșeală s-a înțepat în ochi. Și de aia a rămas orb de un ochi.”

Prin județul Tecuci se spune că Sfântul Spiridon a fost ciobotar în sat. Într-o zi, veni la dânsul o femeie cu o ciuboțică, pentru dres. Spiridon ciubotaru, cum o văzu, îi luă ciuboțica din mână, și când ia dat una, i-a retezat gâtul. Și de ce? Pentru că Spiridon, ca oricare ciobotar de astăzi, nu primea pe nimeni să-i vină cu încălțămintea desperecheată, de teamă ca să nu-i moară nevasta.

În urmă, văzând Spiridon ce a săvârșit, a luat niște doftorii de ale lui și ungând gâtul femeii, i l-a pus la loc: apoi suflând asupra ei, i-a dat duh și femeia a început să sufle.
Asta-i întâia minune a lui Sfântul Spiridon, patronul ciobitarilor, cari, de ziua lui, ferit-a sfântul să lucreze, ci duc această zi mai mult în petrecere și veselie.

Ziua de Sfântul Spiridon, 12 decemvrie, se serbează pretutindeni. Prin Oltenia se ține mai ales de femei, crezând că-i „greu de lovituri”.

Prin județul Neamț se povestește că doi stoleri n-au ținut socoteala de această sărbătoare și au muncit în această zi.

„Seara ca de obicei, după lucru, s-au dus la crâșmă, dar aceasta fiind duntr-alt sat, au purces călări: unul pe un cal alb, celalt pe un cal negru. Lăsară caii afară și întrară înlăuntru. Beau ce beau, sar când să iasă afară, ce să vadă? Capul calului negru, la calul alb, și capul celui alb, la cel negru. Mult se minunară ei de această minune, până ce într-un târziu își aduseră aminte că munciseră în ziua de Sfântul Spiridon, făcătorul de minuni.”

Prin județul Muscel, se zice că în această zi crește ziua cât sare cocoșul peste gard.

Sărbătorile românilor, Tudor Pamfile, 1910

Dacă ți-a plăcut, îți recomand să te abonezi, ca să nu pierzi și alte povești.

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Recente

Newsletter

Despre Autor

Vitalie Bichir

Mă numesc Vitalie Bichir și sunt actor, dar asta n-are nici o legătură cu ce fac eu aici.
Adun texte scrise maidemult, care pentru unii, poate, sunt niște vechituri fără valoare, dar mie-mi plac și culmea, unele mă și distrează.
Adică vreau să fac / un fel de Bric-à-brac (uite că mi-a ieșit și-o rimă) , ceea ce însemnează din franțuzește: „Magazin de vechituri; vechituri, lucruri fără valoare, uzate și demodate” spune Dex-ul. Bric-à-brac-a-la-bichir.

 

Articole asemanatoare

Strigoi

Vizualizari: 2.909 Strigoiul se naşte ca orişice copil; el însă se cunoaşte căci are pe cap o chitic, tichie, căiţă, perdeă , sau pe...

Leacuri vechi

Profesorul Marcel Labbe a botezat cu un nume medical de fagomani pe cei oameni mâncăcioși, cari cred că trăiesc pe lume numai pentru a...

Placeri vechi

Vizualizari: 2.213 Curtezane celebre  (urmare) Amorul fizic, mai mult sau mai puțin „romantic”, dar rezultat din același instinct de reproducere, a avut o zeiță...

Placeri vechi

Vizualizari: 1.602 Curtezane celebre  (urmare) În primii ani ai Romei, în epoca regilor, o curtezană cu numele de Flora își câștigă celebritatea în același...