Connect with us

Hi, what are you looking for?

Povești

Sfântul Dumitru

Ciobanul, Henri Duhem, 1860-1941
Abonează-te la canalul de YouTube

O povestire ne spune că Sfântul Dumitru a fost la început cioban avându-și turma într-un miez de codru, necălcat de picior omenesc. Deci trăia acolo, neștiind că în lume mai sunt și alți oameni în afară de dânsul. Seara, când se închina lui Dumnezeu, sărea de trei ori peste o cioată și zicea :
– Acestea sunt ale tale, Doamne!
După aceasta sărea și a patra oară și adăuga :
– Asta este a mea!
După ce-și făcea rugăciunea, pleca după turmă.

Într-o noapte, visează Sfântul Dumitru că pe lume, în afară de dansul, mai sunt încă și alți oameni. Deci, dornic să știe cum stă treaba, plecă în lume. Merge și merge, dă peste râpi și nu cade într-însele, dă peste ape și trece fără ca să se ude măcar, iar după mult mers ajunge într-un sat, într-o zi de duminică.

În sat, vede el o mulțime de oameni intrând într-o casă, de unde nu mai ieșeau. Se miră cât se miră, dar mai apoi întrebă pe unul despre aceasta, iar cel întrebat îi răspunse că acei oameni merg ca să se închine lui Dumnezeu ; cât privește despre casa în care intrau, ea se cheamă „biserica”.

Ce să facă? Hai să intre și el după dânșii, să vadă și el cum este biserica și cum obișnuiesc oamenii să se închine lui Dumnezeu.

Înăuntru stătea lumea, dar cum stătea așa, Sfântul Dumitru vedea la fiecare câte un fel de gămuiețe (desagi) în spate. Și cum văzu aceasta, nu mai stătu mult pe gânduri, ci ieși afară, își umplu și dânsul un sac cu paie și intră din nou în biserică, spre a fi cu chipul acesta la fel cu toți oamenii.

Lumea, cum prinse de veste, începu să-i strige ca să iasă afară, dar ciobanul nu voi ; și nu se îndupleca, pentru că vedea că nu se deosebea întru nimic de ceilalți credincioși.

Gămuiețele pe care Sfântul Dumitru le vedea la alții erau sarcinile cu păcatele omenești, pe care, firește, nimeni nu le vedea, fără numai ciobanul. În chipul acesta deci, era firesc ca lumea să se mire uitându-se la cioban, să râdă și să strige la dânsul, pe câtă vreme el să stea ca un sfânt și să asculte slujba dumnezeiască.

Într-o strană, vede Sfântul Dumitru pe Diavol stând și însemnând pe toți cei ce râdeau și vorbeau în biserică și înciudându-se că nu-i găsește și ciobanului pricină, ca să-l îsemneze și pe dânsul.

După o vreme însă, Diavolul luă o piele de bivol și începu să tragă cu dinții de dânsa. Și trase și trase, până când a făcut o mare necuviință. Nimeni nu vedea și deci nimeni n-a auzit nimic, dar ciobanul vedea, și-a auzit, și-a râs. Atunci Dracul l-a însemnat la condică și pe dânsul.

Slujba s-a isprăvit și ciobanul a ieșit de la biserică ; dar acum la întors, trecând peste ape, se udă până la glezne, iar prin râpi se cufundă până la genunchi. Acum s-a încredințat că fiind la biserică a greșit înaintea lui Dumnezeu și l-a supărat. De aceea s-a hotărât să rămână la oi, sus la munte, și să nu mai aibă nici un amestec cu lumea cea plină de păcate.

După aceasta, mai trece un cârd de ani. Ciobanul moare în stâna lui și oamenii îi găsesc trupul neputrezit ; l-au luat, l-au înmormântat, pe locul stângii au ridicat o biserică, iar numele ciobanului, care a fost Sfântul Dumitru, l-au cinstit de atunci, și-l cinstim și noi și astăzi.

Sărbătorile românilor, Tudor Pamfile, 1910

Dacă vrei să fii la curent cu ce noutăți de maidemult apar pe aici, îți recomand să te abonezi .

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Recente

Newsletter

Despre Autor

Vitalie Bichir

Mă numesc Vitalie Bichir și sunt actor, dar asta n-are nici o legătură cu ce fac eu aici.
Adun texte scrise maidemult, care pentru unii, poate, sunt niște vechituri fără valoare, dar mie-mi plac și culmea, unele mă și distrează.
Adică vreau să fac / un fel de Bric-à-brac (uite că mi-a ieșit și-o rimă) , ceea ce însemnează din franțuzește: „Magazin de vechituri; vechituri, lucruri fără valoare, uzate și demodate” spune Dex-ul. Bric-à-brac-a-la-bichir.

 

Articole asemanatoare

Strigoi

Vizualizari: 3.878 Strigoiul se naşte ca orişice copil; el însă se cunoaşte căci are pe cap o chitic, tichie, căiţă, perdeă , sau pe...

Leacuri vechi

Profesorul Marcel Labbe a botezat cu un nume medical de fagomani pe cei oameni mâncăcioși, cari cred că trăiesc pe lume numai pentru a...

Placeri vechi

Vizualizari: 2.443 Curtezane celebre  (urmare) Amorul fizic, mai mult sau mai puțin „romantic”, dar rezultat din același instinct de reproducere, a avut o zeiță...

Placeri vechi

Vizualizari: 1.844 Curtezane celebre  (urmare) În primii ani ai Romei, în epoca regilor, o curtezană cu numele de Flora își câștigă celebritatea în același...