Connect with us

Hi, what are you looking for?

Moda veche

Scoaterea petelor

Femeie intinzand rufele, Berthe Morisot, 1881
De Paști tot gospodarul își curață casa, își scutură lucrurile, își înnoiește îmbrăcămintea. Ziarul Științelor vă dă posibilitatea să vă faceți hainele ca noi, folosind rețetele de mai jos.

Petele de sânge de pe tot felul de stofe le facem să dispară dacă spălăm stofele cu apă căldicică. Dacă petele sunt mai vechi, e bine să adăugăm puțină sodă. Intr’alt mod le scoatem, acoperind pata cu scrobeală udă, lăsând aceasta să se usuce și periind apoi locul.

Petele de pe lingerie provenite prin pârlire se scot umezind lingeria cu apă rece, presărând-o cu sare și expunând-o la soare. După câteva ore petele au dispărut.

Petele de grăsime de pe mătase. Udăm cu apă și lăsăm astfel deoparte mătasea o oră, după care ungem locul cu gălbenuș de ouă și frecăm ușor cu degetul. După aceia o spălăm cu apă curată și o stoarcem ușor. La nevoie repetăm operația. Alt mijloc: ungem petele cu o pastă de magnezie cu benzină, lăsăm să se usuce și apoi o dăm jos cu peria, bineînțeles foarte atent. Uneori e suficient chiar să frecăm numai cu benzină sau cu eter.

Petele de vopsea cu ulei se pot scoate astfel : amestecăm bine alcool și benzină, ungem cu aceasta suprafața pătată, la nevoie chiar de mai multe ori, iar după ce vopseaua s’a dizolvat o curățim cu un cuțit neascuțit și frecăm locul cu un petec muiat în apă fierbinte. Pentru vopsea veche ungem locul cu un amestec de din : 4 părți alcool, 3 părți săpun moale și o parte amoniac.

Petele de iarbă de pe haine se îndepărtează cu un amestec din : apă oxigenată 5 gr., amoniac 50 gr. și apă 50 gr. Picurăm din acest lichid pe pată iar după câteva minute clătim cu apă rece.

Petele de fragi de pe albituri se scot cu apă de clor subțiată. (Eau de Javel) sau cu creioane speciale pentru pete. Petele proaspete se scot lesne cu o soluție de borax. Contra petelor recalcitrante adăugăm soluției de borax foarte puțin amoniac.

Petele de cafea de pe mătase sau stofe de lână pot fi scoase atingând-le ușor cu degetul muiat în glicerină, Iar după aceea spălăm locul pătat cu apă căldicică. De pe fetele de masă le scoatem adăugând apoi puțin borax.

Petele de fructe se îndepărtează repede și bine dacă spălăm imediat locul pătat cu săpun și apă rece, lăsându-l peste noapte acoperit cu lapte și spălându-l ziua următoare iar.

Petele de ceai se scot fără a freca și fără a ataca chiar cea mai fină țesătură, dacă punem locul pătat peste un castron și turnăm deasupra apă clocotită. Pata pălește repede și dispare apoi complet.

Petele proaspete de cacao. Intindem pânză peste o farfurie adâncă și lăsăm să picture încet peste pată apă rece. Cu degetul ajutăm ușor, frecând cu băgare de seamă.

Petele de ulei de pe albituri se îndepărtează dacă înmuiem peste noapte bucata de rufarie într-un amestec de terpentină – spirt de amoniac – apoi spălăm bine și o lăsăm să fiarbă împreună cu săpun de amoniac și terpentină, cu care am frecat în prealabil bine locul. După aceia continuăm cu rufa ca și cu oricare alta. Dacă pata n-a eșuat complet, repetăm procedeul.

Petele de sudoare de pe stofele colorate dispar dacă le frecăm cu oțet sau cu amoniac.

Petele de sudoare de pe albituri le scoatem spălându-le bine cu apă căldicică.

Petele de umezeală de pe pânzeturi. Se amestecă o lingură de sare de bucătarie bine pisată cu o linguriță de amoniac pulverizat și dizolvăm amândouă în două linguri de apă :, căpătăm astfel o pastă cu care ungem petele. Apoi după ce am întins pânză câteva ore la aier, o dăm la spălat.
Sau : Umezim pata frecând-o cu săpun după care o acoperim cu un strat de cretă și frecăm tare pe deasupra.

Petele de cerneală de pe țesăturile de lână. Ungem pata cu cea mai fină glicerină; lăsăm să se înmoaie și o spălăm apoi cu apă caldă, săpunită. Petele de cerneală cu alizarină se tratează cu acid tartric..

Petele de cerneală de pe albituri și pânzeturi se scot cu apă de clor. La același rezultat ajungem prin frecarea cu acid tartric.

Petele de vin de pe albituri. Când sunt proaspete se îndepărtează dacă le spălăm imediat cu zeamă de lămâie și săpun :, de asemenea e bine dacă înainte de a le înmuia le frecăm cu unt sau cu untdelemn după care le spălăm mult cu săpun.

Petele de ploaie de pe hainele de postav sau lână. Amestecăm bine într-un borcan de sticlă puțin ulei de tartru cu 1/2 litru de apă de ploaie. După aceia muiem un petic alb de pânză în această apă și tamponam ușor petele :, curățăm apoi stofa cu altă cârpă uscată și anume în direcția țesăturii, după care acoperim stofa cu o pânză curată și trecem ușor pe de asupra cu fierul cald.

Ziarul Științelor și al Călătoriilor, 1937

La toate lucarnele şi balcoanele
Au scos din cer îngerii icoanele
Şi-au aprins pe scări
Candele şi lumânări.

Oraşele de sus, în sărbătoare,
Au întins velinţe şi covoare,
Şi ard în potire
Mireasmă subţire.

Şi din toate ferestrele odată,
Mii şi sute de mii,
Heruvimii fac cu mâna bucălată
La somnoroşii copii.

De Paşti - Tudor Arghezi

Primejdiile Capriciilor Modei, Cum Începe Tuberculoza Pulmonarăalte articole

  • Ai ceva de comentat ?!! Te rog…
  • Dacă vrei să fii la curent cu ce noutăți de maidemult apar pe aici, îți recomand să te abonezi (mai jos), e foarte simplu și dacă nu-ți mai place, e la fel de simplu să te și dezabonezi.
  • Și daca mai ai timp îți mai recomand să răsfoiești paginile de Facebook și de Instagram (și mai jos), că și acolo sunt niște vechituri interesante, altele decât cele de pe aici.
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Recente

Newsletter

Despre Autor

Vitalie Bichir

Mă numesc Vitalie Bichir și sunt actor, dar asta n-are nici o legătură cu ce fac eu aici.
Adun texte scrise maidemult, care pentru unii, poate, sunt niște vechituri fără valoare, dar mie-mi plac și culmea, unele mă și distrează.
Adică vreau să fac / un fel de Bric-à-brac (uite că mi-a ieșit și-o rimă) , ceea ce însemnează din franțuzește: „Magazin de vechituri; vechituri, lucruri fără valoare, uzate și demodate” spune Dex-ul. Bric-à-brac-a-la-bichir.

 

Articole asemanatoare

Strigoi

Vizualizari: 2.969 Strigoiul se naşte ca orişice copil; el însă se cunoaşte căci are pe cap o chitic, tichie, căiţă, perdeă , sau pe...

Leacuri vechi

Profesorul Marcel Labbe a botezat cu un nume medical de fagomani pe cei oameni mâncăcioși, cari cred că trăiesc pe lume numai pentru a...

Placeri vechi

Vizualizari: 2.228 Curtezane celebre  (urmare) Amorul fizic, mai mult sau mai puțin „romantic”, dar rezultat din același instinct de reproducere, a avut o zeiță...

Placeri vechi

Vizualizari: 1.625 Curtezane celebre  (urmare) În primii ani ai Romei, în epoca regilor, o curtezană cu numele de Flora își câștigă celebritatea în același...