Connect with us

Hi, what are you looking for?

Povești

Povestea Dreptăţii

Honore Daumier, Fumător și băutor de absint,1856

Să zice că în timpul de demult, erau într’un sat doi oameni; unuia îi plăcea dreptatea şi altuia nedreptatea.

De la un timp ei au început a se certa între dânşii: unul zicea că „dreptatea e mai mare” iar cellant zicea că „strâmbătatea e mai mare” Cum să afle ei cine e mai mare? Din pricina neinţelegerei se duc amândoi să se judece la un judecător.

Ei întrebă pe judecător ·zicând : „mă rog, D-le judecător, care e mai mare: dreptatea ori strâmbătatea?”, judecătorul zise: „îi bună şi dreptatea, cine o poate ţinea, nu-i ră nici strâmbătatea, cui îi merge într’ânsa” „Aşa?” „Aşa!”

lese amândoi, dar omului, care ţinea dreptatea îi se schiopă un picior. Merg ei cât merg şi ajung la un alt judecător şi iar îl întrebă: „Mă rog, D-le judecător, care e mai mare, dreptatea ori strâmbătatea”, judecătorul răspunse: „ îi bună şi dreptatea cine o poate ţinea, nu-i ră nici strâmbătatea cui îi merge într’ânsa ” „Aşa?” „Aşa! „

Iar pornesc aceştia pe drum şi omului, care ţinea dreptatea, i se şchiopă şi celant picior. Merg ei cât merg şi ajung la al treilea judecător. Întreabă şi pe acela: „ mă rog, D-le Judecător, care e mai mare: dreptatea ori strâmbătatea?” „E bună şi dreptatea cine o poate ţine, nu-i ră nici strâmbătatea cui îi merge într’ânsa” „Aşa?” „Aşa!”

Ei iar pleacă împreună, însă omului care ţinea dreptatea, îi luă Dumnezeu vederile. Acuma se sfătuiau între dânşii, ce să facă? ce să dreagă? Dar omul; care era şchiop şi fără vederi, adică omul dreptăţii zice: „ Ştii ceva; cumetre, când vom ajunge la un pod, să mă laşi pe mine acolo şi să spui acasă la femee şi la copii, că am murit şi m’ai îngropat.”

Bine, aşa oi face: zis şi făcut.

Cum ajunse la pod, se auzi hodorogind; zise omul ce ţinea strâmbătatea: Iaca, cumetre, aici e pod. Iar cellant răspunse: „Te rog lasă-mă aici”· Tovarăşul îl ascultă şi îl lăsă acolo, el singur plecă înainte în sat, să spue de cele petrecute şi să spue şi femeiei că bărbată-său a murit. lnsă omul ce a rămas la pod, adică omul dreptăţii, a stat pe pod, până noaptea târziu pe urmă s’a dus sub pod, a stat acolo cât a stat, nevăzut de nimeni ; numai ce aude, că pe aproape de cântători, vin acolo trei draci.

Nevăzându-l pe dânsul, se pun la sfat; unul zice: „ ce ai făcut tu azi?” Iar altul răspunde: „ eu am luat azi picioarele şi vederile de la un om. Dar tu ce ai făcut?” „ Eu am luat împărtăşania din linguriţa popii, când împărtăşia pe fata împăratului, fiind bolnavă tare”. „ Dar tu ce ai făcut?” „ Eu am luat sărăcia şi nevoia de la un om al nostru şi am pus’o într’uil ulcior şi l’am dat în cutare iaz”. „şi acum, zice cel mai mare, ce au aceşti oameni de făcut?” Zice cel întăi: „omul şchiop şi chior, dacă va pune lut de la izvor, la picioare va putea umbla şi dacă se va spăla cu rouă în zori de zi, va putea vedea”. Al doilea zice: „fata împăratului se va îndrepta numai atunci, când s’ar găsi cineva, să se ·ducă în cutare biserică, în cutare loc, în altarul bisericii, unde este o broască, care o va tăia şi va lua împărtăşania din ea şi o va da fetei împăratului, se va îndrepta numai de cât” : pe urmă a cântat cucoşii de 3 trei ori şi dracii s’au împrăştiat.

Dar omul care şedea sub pod, le auzi pe toate, se târăşte încet până ce dă de nişte glod şi pune la un picior şi îi trece, apoi pune şi la cellalt picior şi îi trece şi acela. Putând umbla, se duce achipuind pe jos şi dă de iarbă cu rouă, se spală de 3 trei ori pe ochi şi vede.

Acum el s’a făcut sănătos ! Se ia şi se duce la curtea împăratului, să vadă, nu va putea intra la împărat. Ajungând la poartă, spune slugilor că el e lecuitor şi va îndrepta fata împăratului. Însă slugile nu-l primesc, zicând: „au fost doctori peste doctori şi nu au putut-o îndrepta, dar unul ca tine! ” Aşa că de abia a 3-a treia zi, a putut intra la împăratul, când acuma fata era mai mult gata. Spunându-i împăratului, că el o va îndrepta, numai să facă ce va zice el, împăratul, cam indoelnic, a spus că va face.

A poruncit să pue caii la o căruţă, a luat fata în braţe cu alţii şi au pus-o în căruţă, pe urmă s’a dus cu ea la biserică, o luă iar în braţe şi o duse în biserică, de unde se duse lecuitorul în altar, luă broasca, o tăie, luă împărtăşania din ea şi o dete fetei împăratutui care se făcu bine numai de cât, aşa că se putu duce singură la căruţă şi veni sănătoasă acasă. Ce mare bucurie era la ei! Se miră cu ce să răsplătească pe omul lecuitor, aşa că el trăia la curtea împărătească, ca în rai.

În una din zile împăratul îi zise „să iei pe fiica mea în căstorie”, însă el nu primi aceasta. Pe urmă trecu mult timp şi împăratul iar îi zise : el iar nu vrea. Acuma se împlineau trei ani şi împăratul îi zice a treia oară: să-i ia fata, dar el îi spuse adevărat: că este însurat şi are copii, iar împăratul atuncia îl întrebă, ce plată trebue să-i dea, dar el foarte cuviincios, îi răspunse „ce veţi crede Măria Voastră”. Atunci împăratul porunci să-i aducă o trăsură bună cu patru cai buni şi vezeteu şi îl îmbracă bine, îi dete 12 rânduri de haine, blăni scumpe, în sfârşit tot ce-i trebue şi îi dete cheile de la cel mai mare hotel ce-l avea ca să fie el stăpânul lui de veci cu tot ce să găseşte în el. Omul îi mulţumi frumos şi plecă.

Ajunse la hotel, luă tot în primire, pe urmă se duse acasă la el, să-şi aducă femeia şi copii : când ajunse acasă la el ce să vadă? Femeia lui se logodia cu un altu. La vederea lui, au rămas toţi cu gura cascată. Pe urmă a petrecut o zi în satul lui şi a luat femeea şi copii şi s’au dus la hotelul lor.

Când au ajuns acolo, femeia a început a striga „ ce m’ai adus aici slugă ?. Eu nu vreau să slujesc ! Însă el zise: „nu dragă, aceasta este al nostru şi al copiilor noştri.” Şi ei s’au pus pe lucru şi le merge de minune.

În una din zile vede o tabără de cară că se opresc la poarta lui ca să bea câte un rachiu; numai de o dată vede, că vine prietenul lui, care îl lăsase pe pod, să cumpere rachiu. Ei se recunoscură amândoi şi atunci cel cu hotelul, îi chemă pe toţi la el, le dădu de mâncat şi băut trei zile şi pe urmă plecară. În timpul cât a stat acolo, la întrebat cum ai făcut de ai ajuns aşa bogat? şi-l ruga să-i spue şi lui să se îmbogăţească. Omul cu hotelul îi spune: în cutare iaz, este un ulcior cu bani, cine va scurge iazul şi va găsi ulciorul, se va înbogăţi uşor. Prietenul lui ascultă, se duse şi scurse iazul, luă ulciorul şi nu-l destupă, până nu ajunse acasă.

Când îl destupă ce să vadă! iesă din ulcior nevoia lungă de jumătate de prăjină, se sui pe cuptor; ei au început s’o bată şi s’o alunge; iar ea s’a vărât în cuptor, aşa că nu a mai putut’o scoate şi în jumătate de an rămase ca degetul.

Şi aşa s’a petrecut lucrurile, iar eu m’am pus pe o şea şi am spus povestea aşa.

Darabani-Iași. J. Postulache. 1910

POVEȘTI * LEGENDELE OLIMPULUI * SUPERSTIȚII * STRIGOI * CURTEZANE CELEBRE * REȚETE VECHI ROMÂNEȘTI * DICȚIONAR INFERNALVRĂJITORIE * DESCÂNTECE SFATURI PRACTICE …

  • Dacă vrei să fii la curent cu ce noutăți de maidemult apar pe aici, îți recomand să te abonezi .
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Recente

Newsletter

Despre Autor

Vitalie Bichir

Mă numesc Vitalie Bichir și sunt actor, dar asta n-are nici o legătură cu ce fac eu aici.
Adun texte scrise maidemult, care pentru unii, poate, sunt niște vechituri fără valoare, dar mie-mi plac și culmea, unele mă și distrează.
Adică vreau să fac / un fel de Bric-à-brac (uite că mi-a ieșit și-o rimă) , ceea ce însemnează din franțuzește: „Magazin de vechituri; vechituri, lucruri fără valoare, uzate și demodate” spune Dex-ul. Bric-à-brac-a-la-bichir.

 

Articole asemanatoare

Strigoi

Vizualizari: 3.878 Strigoiul se naşte ca orişice copil; el însă se cunoaşte căci are pe cap o chitic, tichie, căiţă, perdeă , sau pe...

Leacuri vechi

Profesorul Marcel Labbe a botezat cu un nume medical de fagomani pe cei oameni mâncăcioși, cari cred că trăiesc pe lume numai pentru a...

Placeri vechi

Vizualizari: 2.443 Curtezane celebre  (urmare) Amorul fizic, mai mult sau mai puțin „romantic”, dar rezultat din același instinct de reproducere, a avut o zeiță...

Placeri vechi

Vizualizari: 1.844 Curtezane celebre  (urmare) În primii ani ai Romei, în epoca regilor, o curtezană cu numele de Flora își câștigă celebritatea în același...