VIERMI ÎN CAP
Din durere mare de cap, omul poate să capete viermi în cap. Cînd omul are viermi în cap, durerile îi sînt atît de grozave, în cît i să pare că i să desface tidva capului.
Nici un leac nu-i prieşte în asemenea caz, numai babuca îl poate face bine.
Viermii din cap să scot cu meşteşug, pe urechi. Cel ce face treaba asta trebue să fie cu mare băgare de sama ca să nu vatăme cum-va urechea celui bolnav.
Viermii din cap să scot aşa :
Să ieu beşicuri (niște fructe ale unei plante ce crește prin multe locuri de câmp. În Spătărești (Suceava) pe coastă la I. Broasca, pe la Pivniţă să fac beşicuri necesare babelor la scoaterea vermilor din cap. La Bicaz în judeţul Neamţ încă mai sînt) să uscă bine şi să pisează mărunt ; să fac turtițe de ceară galbănâ cu care să întinge în praful eşit din sfărmarea beşicurilor. Din ceară să fac turtițe.
Să ia apoi un blid, ori strachină, să bolteşte în fund şi să pune în borta aceea o ţevie de cele de la pînză şi să baga în borta blidului. Să pun în foc șese pietricele de să înfierbîntă. Blidul să aşazâ pe o lespede cu gura în jos ; sub blid, cînd pietrele-s ferbinţi să aşează cîte-o petricică, peste care să pune cîte o turtița de ceară amestecată cu beşicuri.
Omul bolnav pune atunci ţevia în ureche, ca fumul ce va eşi din ceara cu beşicurile să meargă în ureche. Fumul mergînd în cap, omoară viermii şi ei cad pe lespede sub strachină, pe ţevie. Antăloaea, una din doftoroaele Broştenilor, de la care am cules leacul acesta, spunea: „Chiar alaltaeri mie mi-am scos 35 vermi din cap, osebit de cei ce au ars.” Lui Ungurenaşu, un sătean din Broşteni, i-a scos altă dată peste 100.
Ca să poţi scoate toţi viermii, întrebuinţezi 5 sau 6 turtiţi de ceară ca mai sus.
Cum ai scos viermii din cap, durerea dispare şi te faci sănătos.
ORBALŢUL
Orbalţul e o boală ce să arată mai ales la cap ; ea provine din senin (adecă fară pricină, avîndu-l fiecare. Cînd cineva are orbalţ, i să umflă capul grozav şi durerile sînt nesuferite ; adeseori nici ochii bolnavului nu să văd din pricina umflăturei. Orbalţul tine multă vreme dacă nu să caută.
Două-s leacurile contra orbalţului : întâiul e legături ori oblojele cu bobovnc pisat (o buruiană ce crește prin apa de topliţâ, sau prin gîrlele de izvor. Frunza lui e rotundă şi groasă ) şi pus pe unflături şi celalalt este descîntecul.
Descîntecul să face în făină de popuşoi, cu un cuţit; făina descântatâ să moae cu apă neîncepută, sa pune pe-o petecă şi să leagă la capul bolnavului. lata şi descîntecul de orbalţ :
Purceseiu de-a casa pe cale, pe cărare pe drumul cel mare, mîndru şi frumos ; cind o fost la miez de cale mi -o eşit orbalţu-n cale. Orbalţ verde orbalţ albastru orbalţ roş orbalţ galbăn orbalţ alb orbalţ naramgiu orbalţ negru orbalţ ghivergiu orbalţ de 9 neamuri orbalţ de 9 feluri. Nimene în lume nu m-o auzit numai Maica Domnului din poarta cerului. Eu şedeam şi mă căinam şi mă văinam. Maica Domnului din poarta cerului m-o auzit, scară de aur ş-o făcut şi la mine s-o coborît şi m-o întrebat : — Ce te căinezi, ce te văinezi ? — Cum nu m-oiu văina cum nu m-oiu căina c-am purces de-acasă mîndrâ şi frumoasă ; cînd o fost la miez de cale mi-o eşit orbalţu'n cale de mîni, de picioare luatu-m-o la pămînt datu-m-o ! Maica Domnului o zis : — Nu te văina. nu te căina că eu ţie ţ-oiu trimete noua fete cofete, cu noua harlețe cu noua sepe cu noua greble cu noua măture cu nouă cuţite; cu hîrleţul l-oiu săpa cu sapa I-oiu Iua cu grebla l-oiu grebla cu mătura l-oiu mătura, cu cuţitul l-oiu scobi din crierii capului din faţa obrazului din mîni, din picioare să rămie G. curat luminat cum maică-sa l-o lăsat.
Șezatoarea, 1892
Dacă ți-a plăcut, îți recomand să te abonezi, ca să nu pierzi și alte leacuri
