Connect with us

Hi, what are you looking for?

Greaca veche

Pan (Faun)

Arnold_Böcklin, Faun fluierând către o mierlă, 1864

LEGENDELE OLIMPULUI

Urmare

În alaiul lui Dionysos putea fi văzut deseori și zeul Pan (Faun la romani). Când s-a născut marele Pan, mama sa, numită Dryope, privindu-și pruncul se îngrozi și o luă la fugă. Zeul Pan se născuse cu picioare și coarne de țap și cu o barbă lungă. Dar Hermes, tatăl lui, se bucură și îl duse în brațe pe Olimpul cel luminos, ca să-l arate zeilor. Toți zeii se veseliră la nașterea lui Pan, și râdeau cu hohote uitându-se la el.

Zeul Pan nu rămase să viețuiască în mijlocul zeilor din Olimp, ci plecă prin codrii umbroși și prin munți. Cântând din nai, el paște acolo turmele. E destul să audă nimfele minunatele sunete ale naiului lui Pan, ca să alerge toate în jurul lui și să încingă o horă veselă pe valea până atunci singuratică și plină de verdeață, iar el cântă, cântă mereu.

Și lui Pan îi place mult să se prindă cu nimfele în joc. Când Pan e vesel, o zarvă voioasă răsună în pădurile de pe povârnișurile munților. Nimfele și satirii se zbenguiesc împreună cu gălăgiosul pan, cel cu picioarele de țap. Când începe însă căldura dogoritoare a amiezii, Pan se retrage în desișul codrului sau în vreo peșteră răcoroasă și se odihnește.

Mare este primejdia dacă cineva îi tulbură atunci liniștea. Pan e iute la mânie și e în stare să trimită oamenilor visuri grele și apăsătoare sau să li se arate când nici nu se gândesc și să-i sperie cumplit. Mai este în stare a trimite și panica, o spaimă cumplită, de aleargă omul înnebunit cât îl țin picioarele prin codri, peste munți, pe margini de prăpastie, fără a-și da seama că în fiece clipă e în primejdie să piară. Odată s-a întâmplat ca Pan să stârnească o astfel de panică într-o oaste întreaga și Pan să stârnească o astfel de panică într-o oaste întreagă și au fugit toți ostenii de la scăpărau călcâiele. Pan nu trebuie întărâtat, căci dacă se mânie, e de temut. Când însă nu are prilej de supărare, e binevoitor și bun la suflet. El îi ajută mult pe păstori. Marele zeu Pan – veselul părtaș la dansurile neobositelor menade și adesea însoțitor a lui Dionysos, zeul vinului – ocrotește turmele grecilor.

Pan și Syrinx

Nici marele Pan n-a scăpat de săgețile lui Eros, cel cu aripile aurite. Pan îndrăgi o nimfă negrăit de frumoasă, pe nume Syrinx. Ea era tare mândră și respingea dragostea oricui. Ca și pentru marea zeiță Artemis, fiica zeiței Leto, vânătoarea era pentru Syrinx îndeletnicirea preferată. De multe ori chiar era luată drept Artemis, atât de frumoasă era tânăra nimfă în veșmântul ei scurt, cu tolba de săgeți pe umăr și cu arcul în mâini. Ele semănau amândouă ca două picături de apă, numai că arcul nimfei era de corn și nu de aur, ca arcul marii zeițe.

Pan și Syrinx, după Peter Paul Rubens, 1620

Într-o bună zi, Pan o văzu pe Syrinx și voi să se apropie de ea. Zărindu-l, nimfa o rupse îngrozitor la fugă. Pan alerga în urma ei străduindu-se s-o ajungă. Dar drumul îi fu tăiat de un râu. Încotro să fugă nimfa? Își întinse mâinile spre unde și începu să-l roage pe zeul râului s-o scape. Zeul îi ascultă ruga și o prefăcu în trestie. Apropiindu-se, Pan voi s-o îmbrățișeze, dar strânse în brațe doar o trestie mlădiosă care fremeta molcom. Pan stătu țintuit locului, oftând de jale, și i se păru că în freamătul gingaș al trestiei aude glasul nimfei care plecase pentru totdeauna. Pan își tăie câteva fire de trestie și, lipind cu ceară bucățile de diferite lungimi, își făcu un nai ce scotea sunete dulci. În amintirea nimfei, Pan numi naiul său syrinx. De atunci marelui Pan îi place să cânte din syrinx în singurătatea codrilor, iar munții dimprejur răsună de cântări gingașe.

Întrecerea lui Pan cu Apollo

Pan era mândru de felul cum cânta din nai.

Odată îl cheamă la întrecere chiar pe Apollo. Întrecerea a avut loc pe muntele Tmolos. Arbitru fu zeul acelui munte. Apollo veni la întrecere într-o mantie de purpură, cu kithara de aur în mâini și cununa de laur pe cap. Pan începu să cânte primul. Sunete simple porniră din naiul lui ciobănesc, risipindu-se gingașe pe povârnișurile muntelui Tmolos. Zeul Pan își sfârși cântul. Iar când ecourile cântecului lui încetară, Apollo lovi coardele de aur ale kitharei din care se revărsară sunetele înălțătoare ale unei muzici zeiești. Toți cei din jur ascultau cuprinși de vrajă cântecul lui Apollo. Coardele de au ale kitharei sunau solemn, întreaga fire se cufundă într-o tăcere adâncă, în mijlocul căreia se revărsa în valuri nestăvilite o melodie de o zeiască frumusețe.

Sebastiano Ricci, Întrecerea lui Pan cu Apollo, 1685-87

Apollo, isprăvi : se stinseră ultimele sunete ale kitharei lui. Zeul muntelui Tmolos îl proclamă învingător pe Apollo. Toți îl slaviră pe marele zeu kithared. Singur Midas nu se arăta încântat de cântecul lui, ci lăuda cântarea simplă a lui Pan. Mâniat, Apollo îl prinse pe rege și-l trase de urechi. De atunci, Midas rămase cu urechi de măgar, pe care caută să și le ascundă sub un turban mare. Pan biruit de Apollo, se afundă trist și mai adânc în desișul codrilor, acolo răsună adesea sunetele gingașe și pline de tristețe ale naiului, pe care tinerele nimfe le ascultă cu drag.

N. A. Kun, 1914

Dacă ți-a plăcut, îți recomand să te abonezi, ca să nu pierzi și alte legende.

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Recente

Newsletter

Despre Autor

Vitalie Bichir

Mă numesc Vitalie Bichir și sunt actor, dar asta n-are nici o legătură cu ce fac eu aici.
Adun texte scrise maidemult, care pentru unii, poate, sunt niște vechituri fără valoare, dar mie-mi plac și culmea, unele mă și distrează.
Adică vreau să fac / un fel de Bric-à-brac (uite că mi-a ieșit și-o rimă) , ceea ce însemnează din franțuzește: „Magazin de vechituri; vechituri, lucruri fără valoare, uzate și demodate” spune Dex-ul. Bric-à-brac-a-la-bichir.

 

Articole asemanatoare

Strigoi

Vizualizari: 3.929 Strigoiul se naşte ca orişice copil; el însă se cunoaşte căci are pe cap o chitic, tichie, căiţă, perdeă , sau pe...

Placeri vechi

Vizualizari: 2.474 Curtezane celebre  (urmare) Amorul fizic, mai mult sau mai puțin „romantic”, dar rezultat din același instinct de reproducere, a avut o zeiță...

Placeri vechi

Vizualizari: 1.879 Curtezane celebre  (urmare) În primii ani ai Romei, în epoca regilor, o curtezană cu numele de Flora își câștigă celebritatea în același...

Strigoi

Vizualizari: 1.694 ...Bărbaţelul meu Iubit! De aseara ai murit, Of! şi nu pociu sa te uit. Şi la altul sa ma uit! El acum,...