Connect with us

Hi, what are you looking for?

Greaca veche

Pallas Athena

Pallas Athena, 1898, Gustav Klim

LEGENDELE OLIMPULUI

Urmare

Nașterea Atenei

Zeița Pallas-Athena (Minerva la romani) fu născută de însuși Zeus. Stăpânul tunetelor știa că zeița minții, Metis, avea să aibă doi copii : o fiică cu numele Athena și un fecior, cu o minte și o putere neobișnuită.

Moirele, zeițele destinului, îi dezvaluiră lui Zeus taina că fiul zeiței Metis îl va răsturna de pe tron și-i va răpi puterea asupra lumii. Marele Zeus se îngrozi. Ca să ocolească soarta înfricoșătoare prevestită de Moire, se duse la zeița Metis, o adormi cu vorbe dulci și apoi o înghiți înainte de a fi născut pe zeița Athena.

După câtva timp, Zeus simți o strașnică durere de cap. Atunci chemă la el pe fiul său Hefaistos și-i porunci să-i crape capul, ca să-l scape de dureri. Cu o puternică lovitură de ciocan, Hefaistos îi despică lui Zeus țeasta, fără să-i pricinuiască nici un rău, și astfel veni pe lume, ieșind din capul stăpânul tunetelor, falnica războinică, zeița Pallas-Athena.

Înarmată din creștet până în tălpi, purtând un coif strălucitor, lance și scut, ea se ivi printre zeii din Olimp, pironiți locului de uimire.

Agita amenințător lancea-i sclipitoare. Strigătul ei războinic răsună departe în înaltul cerurilor și luminatul Olimp se zgudui până în temelii. Ea stătea înaintea zeilor, fermecătoare și plină de măreție. Ochii ei albaștri împrăștiau o înțelepciune divină și toată făptura ei strălucea de o minunată, cerească frumusețe. Zeii aduceau slavă fiicei iubite a lui Zeus, cea născută din capul tatălui ei, ocrotitoarea orașelor, zeiță a înțelepciunii și a științei, războinica de nebiruit Pallas-Athena.

Zeița Athena e ocrotitoarea eroilor Greciei ; ea le dă totdeauna sfaturi înțelepte și-i ajută la primejdie. Ea apară orașele, cetățile și zidurile lor, dăruiește oamenilor înțelepciune și știință, îi învață arta și meșteșugurile. Fecioarele Greciei se închină Athenei pentru că le învață lucrul de mână. Nici o muritoare sau zeița n-o poate întrece în meșteșugul țesutului.

Toată lumea știe cât e de primejdios să te iei la întrecere cu ea la țesut ; toți știu cum și-a ispășit greșeala Arahne, fiica lui Idmon, care a vrut să fie mai presus de Athena în acest meșteșug.

Arahne*

Faima măiestriei Arahnei se întinse în întreaga țară a Lydiei. Adeseori nimfele de pe povârnișurile munților Tmolos și de pe țărmurile răului Pactolos, cel purtător de aur, se adunau s-o privească cum lucrează. Arahne urzea din fire ca ceața țesături străvezii ca văzduhul. Și tare se mândrea că n-are seamăn pe lume în meșteșugul ei de țesătoare! O dată, ea zise :
–Mă iau la întrecere chiar cu zeița Pallas-Athena! Nu mi-e teamă de dânsa, n-are să mă întreacă!

Și iată că într-o bună zi, sub înfățișarea unei bătrâne încărunțite, cu gheb în spate și sprijinindu-se de toiag, zeița Athena apăru în fața Arahnei și-i spuse :
– Bătrânețea nu aduce numai rele, Arahne ; anii încheagă în ei și învățăminte. Ascultă-mi sfatul ; ia-te la întrecere în meșteșugul tău numai cu muritorii. Nu încerca să te întreci cu o zeiță. Deci roag-o smerită să te ierte pentru vorbele-ți trufașe. Zeița iartă pe cei care-i cer îndurare.

Arahne lasă din mâini tortul subțire ; ochii îi scânteiară de mânie. Sigură pe meșteșugul ei, răspunse cu semeție :
– Ești necugetată, bătrânico. Se vede că ți-ai pierdut mintea la bătrânețe. Așa sfaturi să dai nurorilor și fiicelor tale, iar pe mine să mă lași în pace. Știu eu singură ce am de făcut. Cum am spus, așa va fi. Dar de ce nu vine oare Athena, de ce nu vrea să se ia la întrecere cu mine?
– Sunt aici, Arahne! răspunse zeița, luându-și adevărata înfățișare.

Nimfele și femeile lydiene se plecară adânc înaintea fiicei iubite a lui Zeus și-i înălțară cântece de slavă. Numai Arahne stătea tăcută. Întocmai cum cerul se aprinde în zori cu o văpaie purpurie, când pe boltă se înalță pe aripile-i sclipitoare Aurora-Eos, cea cu degetele trandafirii, tot așa se aprinse de mânie chipul Athenei rămase neînduplecată, arzând de nerăbdare să se măsoare cu zeița, fără să presimtă c-o așteaptă o grabnică pieire.

Întrecerea începu. Marea zeiță țesu la mijlocul pânzei majestuoasa Acropolă din Athena în care înfățișă cearta sa cu Poseidon pentru stăpânirea Aticii. Douăsprezece luminați zei din Olimp, printre care și tatăl ei, Zeus – stăpânul tunetelor, stau de fată ca judecătorii, chemați să facă dreptate. Poseidon, cel care cutremură pământul, își ridică tridentul, lovește în stâncă, și din piatră stearpă țâșnește un izvor de apă sărată. Iar Athena, cu coif, cu spadă și egidă, își ridică lancea, o înfige adânc în pământ și îndată acolo începe să crească un măslin sacru. Zeii statorniciră că biruința este de partea Athenei, socotind că darul ce-l făcuse Aticii era cu mult mai de preț. În colțurile pânzei, Athena făcu o broderie înfățișând chipul cum pedepsesc zeii pe oameni pentru neascultarea lor, iar împrejurul pânzei împleti o cunună din frunze de măslin.

Arahne însă înfățișă pe pânza ei multe scene din viața zeilor, în care aceștia apăreau plini de slăbiciuni și stăpâniți de patimi omenești. Drept chenar, Arahne țesu o cunună de flori împletite cu iederă. Lucrul Arahnei era mai mult mult decât desăvârșit și nu sta mai prejos decât al Athenei, dar scenele brodate de ea vădeau lipsă de respect și chiar dispreț față de zei.

Zeița Athena se mânie din cale afară, sfâșie în bucăți pânza Arahnei și o lovi cu suveica. Nefericita Arahne nu putu să îndure rușinea : luă o frânghie, făcu un laț și se spanzură. Athena însă îi desfăcu lațul și-i spuse :
– Trăiește mai departe, făptură încăpățânată! Vei atârna însă dea-pururi și vei țese în veci de veci, iar osânda aceasta să cadă și asupra urmașilor tăi!

Gustave Doré, Purgatoriul de Dante Alighieri ,1868

Athena o stropi cu seva unor ierburi fermecate și trupul i se strânse pe loc, părul îi căzu de pe cap și Arahne se prefăcu într-un păianjen. De atunci Arahne, păianjenul, atârnă mereu în păinjenișul pe care și-l țese neîncetat, cum țesuse în timpul vieții sale.

*După Metamorfozele lui Ovidiu

N. A. Kun, 1914

Urmează

Dacă ați găsit vreo greșeală, vă rog să mă atenționați printr-un mesaj.

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Recente

Newsletter

Despre Autor

Vitalie Bichir

Mă numesc Vitalie Bichir și sunt actor, dar asta n-are nici o legătură cu ce fac eu aici.
Adun texte scrise maidemult, care pentru unii, poate, sunt niște vechituri fără valoare, dar mie-mi plac și culmea, unele mă și distrează.
Adică vreau să fac / un fel de Bric-à-brac (uite că mi-a ieșit și-o rimă) , ceea ce însemnează din franțuzește: „Magazin de vechituri; vechituri, lucruri fără valoare, uzate și demodate” spune Dex-ul. Bric-à-brac-a-la-bichir.

 

Articole asemanatoare

Strigoi

Vizualizari: 3.930 Strigoiul se naşte ca orişice copil; el însă se cunoaşte căci are pe cap o chitic, tichie, căiţă, perdeă , sau pe...

Placeri vechi

Vizualizari: 2.474 Curtezane celebre  (urmare) Amorul fizic, mai mult sau mai puțin „romantic”, dar rezultat din același instinct de reproducere, a avut o zeiță...

Placeri vechi

Vizualizari: 1.879 Curtezane celebre  (urmare) În primii ani ai Romei, în epoca regilor, o curtezană cu numele de Flora își câștigă celebritatea în același...

Strigoi

Vizualizari: 1.694 ...Bărbaţelul meu Iubit! De aseara ai murit, Of! şi nu pociu sa te uit. Şi la altul sa ma uit! El acum,...