Connect with us

Hi, what are you looking for?

Greaca veche

Olimpul

Zeii în OlImp, 1670, Nicolaes Willingh

Urmare

Sus, pe culmile Olimpului scăldat în lumină, domnește Zeus, înconjurat de ceata zeilor. Aici viețuiesc și soția lui, Hera, și Apollon cel cu plete de aur, împreună cu sora lui Artemis, apoi Afrodita cea strălucitoare ca aurul, Athena – fiica lui Zeus cea hărăzită cu multă putere, precum și alți zei.

Trei zeițe frumoase, numite Hore, străjuiesc intrarea în Olimpul cel înalt și ridică norul des care acoperă poarta atunci când zeii coboară pe pământ sau când urcă spre palatele strălucitoare ale lui Zeus.

Deasupra Olimpului se întinde cerul albastru și nemărginit, revărsând lumină de aur. În împărăția lui Zeus nu bate vântul, nici nu plouă ; acolo domnește o vară veșnică, plină de lumină și de veselie. Iar mai jos se îmbulzesc norii, acoperind câteodată pământul îndepărtat, unde primăverii și verii le urmează toamna și iarna, iar bucuriei și veseliei – nefericirea și tristețea.

E drept că și zeii sorb din cupa amărăciunilor, dar amărăciunea lor piere repede și în Olimp din nou se așterne bucuria.

Zeii se ospătează în palatele lor de aur, făurite de Hefaistos, fiul lui Zeus. Iar Zeus stă pe un tron înalt de aur. Fața lui este de o frumusețe zeiască și plină de bărbăție ; pe ea poți citi demnitatea și conștiința mândră și senină a puterii.

Lângă tron stau Eirene – zeița păcii – și Nike – înaripat zeiță a biruinței – care-l însoțește întotdeauna pe Zeus.

Iată că apare și Hera, frumoasa și falnica zeiță, soția lui Zeus. Zeus arată o înaltă cinstire soției sale ; Hera, ocrotitoarea căsniciei, este respectată de toți zeii din Olimp. Când, strălucitoare de frumusețe și cu veșminte bogate, ea pășește în sala oaspeților, toți zeii se ridică și se închină în fața soției lui Zeus – stăpânul tunetelor. Iar Hera, mândră de puterea sa, se îndreaptă spre tronul de aur și se așează lângă Zeus – regele zeilor și al oamenilor.

Alături de tronul zeiței Hera așteaptă împlinitoarea soliilor ei, Iris, zeița curcubeului, cea cu aripi sprintene, gata în orice clipită să-și ia zborul pe arcul curcubeului, spre a duce în cele mai depărtate ținuturi ale pământului poruncile stăpânei sale.

Se ospătează zeii. Fiica lui Zeus, tânăra Hebe, și Ganymedes, fiul regelui Troiei, favoritul lui Zeus, care i-a dăruit nemurirea, le aduc ambrozie și nectar, hrana și bautura zeilor.

Frumoasele Charite (Grațiile, la romani) și Muzele îi desfată cu cântări și jocuri. Prinzându-se de mâini perechi-perechi, ele randuiesc hore, iar zeii se minunează de mișcările lor line și de minunata lor frumusețe veșnic tânără. Ospățul zeilor din Olimp este tot mai plin de veselie.

Cele trei gratii, 1501-1505, Santi Raphael

La aceste ospețe ei își orânduiesc toate treburile ; acolo ei hotărăsc soarta lumii și a oamenilor.

Din Olimp, Zeus împarte daruri oamenilor și întărește rânduiala și legile pe tot pământul. Soarta tuturor oamenilor stă în mâinile lui Zeus : fericirea și nenorocirea, binele și răul, viața și moartea, toate sunt în stăpânirea lui. Două butoaie mari stau la porțile palatului lui Zeus : într-unul sunt darurile binelui, în celalalt, darurile răului. Zeus scoate din ele binele și răul și le trimite oamenilor.

Vai și amar de muritorul căruia stăpânul tunetelor îi hărăzește numai daruri din butoiul răului. Vai și amar de acela care încalcă rânduiala făcută de el pe pământ și nu-i respectă legile!

Fiul lui Cronos își încruntă atunci a mânie sprâncenele stufoase și nori negri acoperă cerul. Când marele Zeus se supără, parul de pe cap i se ridică înfricoșător, iar ochi i se aprind de o strălucire orbitoare : e destul să-și ridice mână dreaptă, că bubuitul tunetelor să străbată întreaga boltă cerească, și să aprindă fulgerele de foc și marele Olimp să se cutremure din temelii.

La împlinirea legilor nu veghează Zeus singur. Lângă tronul său stă zeița Themis, păzitoarea legilor. La porunca stăpânului tunetelor, ea cheamă la sfat zeii din Olimp, iar pe pământ cheamă la sfat poporul, luând seama ca nu cumva rânduielile și legea să fie nesocotit.

Justitia, Raphael Morghen, 1758-1833

În Olimp locuiește și zeița Dike, fiica lui Zeus, care supraveghează buna împărțire a dreptății. Pedeapsă aspră îl așteaptă din partea lui Zeus pe orice judecător nedrept, când zeița Dike îl vestește pe tatăl ei că legile rânduite de el nu sunt împlinite. Zeița Dike e apărătoarea dreptății și dușmana minciunii.

Zeus are în pază rânduiala și dreptatea în lume și trimite oamenilor fericirea și durerea. Dar deși fericirea și nefericirea le-o împarte Zeus, soarta oamenilor o hotărăsc neânduplecatele zeițe ale destinului, numite Moire (Parce, r.), care locuiesc tot în strălucitori Olimp. Chiar soarta lui Zeus stă în mâna acestor zeițe.

Și muritorii și zeii sunt sub stăpânirea ursitei.

Nimeni nu scapă vrerii ei, care e neândurătoare. Nu există putere care să schimbe ceva din ceea ce ursita a hărăzit dinainte zeilor și muritorilor. Trebuie să i te închini cu supunere și să o asculți. Numai zeițele Moire cunosc verile ursitei. Miora Clotho toarce fiecărui muritor firul vieții, sorocinu-i cât va trăi. Când se rupe firul, se curmă și viața.

Miora Lahesis trage, cu ochii închiși, sorții omului. Nimeni nu poate să schimbe soarta hotărâtă de Moire, pentru că Astropos, cea de-a treia dintre ele, înscrie pe un sul lung ceea ce suratele ei au sortit fiecăruia, iar ceea ce a fost odată scris nu mai poate fi ocolit.

Neânduplecate sunt mărețele și serverele Moire.

Ursitoarele, John Melhuish Strudwick, 1849-1937

În Olimp mai este o zeiță a destinului, anume Tyhe (Fortuna, r.), zeița norocului și a belșugului. Din cornul abundenței – cornul caprei sfinte Amaltheia, cu al cărei lapte a fost hrănit însuși Zeus – ea împrăștie oamenilor daruri : ferice de acela care întâlnește în calea vieții sale pe zeița norocului : dar cât de rar se întâmplă aceasta și cât de nefericit e omul de la care zeița Tyhe își întoarce fața, de îndată ce i-a dat darurile!

Așa domnește în Olimp Zeus, marele rege al oamenilor și al zeilor, înconjurat de ceata zeilor luminoși și păzind rânduiala și dreptatea în toată lumea.

N. A. Kun, 1914

Urmea

Dacă vrei să fii la curent cu ce noutăți de maidemult apar pe aici, îți recomand să te abonezi .

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Recente

Newsletter

Despre Autor

Vitalie Bichir

Mă numesc Vitalie Bichir și sunt actor, dar asta n-are nici o legătură cu ce fac eu aici.
Adun texte scrise maidemult, care pentru unii, poate, sunt niște vechituri fără valoare, dar mie-mi plac și culmea, unele mă și distrează.
Adică vreau să fac / un fel de Bric-à-brac (uite că mi-a ieșit și-o rimă) , ceea ce însemnează din franțuzește: „Magazin de vechituri; vechituri, lucruri fără valoare, uzate și demodate” spune Dex-ul. Bric-à-brac-a-la-bichir.

 

Articole asemanatoare

Strigoi

Vizualizari: 2.969 Strigoiul se naşte ca orişice copil; el însă se cunoaşte căci are pe cap o chitic, tichie, căiţă, perdeă , sau pe...

Leacuri vechi

Profesorul Marcel Labbe a botezat cu un nume medical de fagomani pe cei oameni mâncăcioși, cari cred că trăiesc pe lume numai pentru a...

Placeri vechi

Vizualizari: 2.228 Curtezane celebre  (urmare) Amorul fizic, mai mult sau mai puțin „romantic”, dar rezultat din același instinct de reproducere, a avut o zeiță...

Placeri vechi

Vizualizari: 1.625 Curtezane celebre  (urmare) În primii ani ai Romei, în epoca regilor, o curtezană cu numele de Flora își câștigă celebritatea în același...