Connect with us

Hi, what are you looking for?

Datini și credințe

Obiceiuri și credințe la Bobotează

Botezul lui Iisus, mozaic din Capella Palatina, Palermo

În ajunul Bobotezei, preotul umblă cu botezul din casă în casă. În unele sate femeile fierb grâu și îl fac colivă. Pun masa cea rotundă pe care mănâncă în pat și pe ea pun strachina cu colivă, o sticlă cu vin, azme calde și bani.

Intrând preotul cu botezul în casă și după ce botează, iea lingura, azvârle o lingură de colivă sus în grinda casei sau în tavan, zicand : „Spor și izvor”. Gustă apoi din colivă și din vin, împreună cu dascălul, apoi vinul îl deșartă în vasul ce-l au, azimele le pun în desagi, apoi ieau și gologanii. Sătenii cred că, câte boabe s’au lipit sus, atâtea chile de grâu au să facă în vara viitoare și că au să aibă spor la bucate și o să crească înalte ca în grindă.

Duc pe preot de bobotează în coșarul (grajdul) vitelor, la cotețele păsărilor, porcilor, ș. a., căci cred că vitele și păsările le vor fi apărate de boale și de lupi, peste an. Tot atunci dau preotului :mușchiu de porc, ori picioare, cum și fuiorul de in sau de cânepă. De aici vine și zicatoarea : „Pe deasupra, ca fuiorul popei”.

Unii spun preotului să șează pe pat, căci ei cred că au să le stea logoditorii și cloștile pe ouă.

În unele sate gazda presară grâu și alte grăunțe, pe jos să calce preotul peste ele și astfel ei cred că au peste an noroc de tot felul de cereale : iar unele femei cred că acele grăunțe sunt bune de leac în unele boale.

Tot atunci în unele sate, dă câte o ramurică de busuioc din pămătuful cu care botează, ceea ce are grijă ca să aibă busuioc cât de mult, flăcăului sau fetei de la casa unde botează. Aceștia pun acel busuioc în sân, iar în noaptea spre Bobotează dorm cu el sub căpătâiu. Cred că în noaptea aceea vor visa pe ursitul sau ursita ce au să iea de soție.

În alte localități fata ori flăcăul are o ramurică de busuioc și înainte de a intra preotul în casă, o pune pe pragul ușei cum și mărgelele de la gât, ca să treacă preotul peste ele. După ce preotul a trecut, le ieau și pun busuiocul la gât și doarme cu ele.

Tot în seara ajunului de Bobotează femeile fac piftie. Unele cred că fața le va fi fragedă tot anul ca piftia. Pricina e alta. Cum toți ai casei în acea zi se duc la biserică și ca să nu mai facă mâncare în ziua aceia, piftia e mâncare gata.

În ziua de Bobotează, după terminarea slujbei și sfințirea apei, preotul botează și toți caii pe cari flăcăii vin călări înadins pentru aceasta. Apoi în unele localități, după ce i-a botezat, se ieau la întrecere pe câmp.

Tot atunci la slujbă, flăcăii și oamenii tineri vin cu puștele și când preotul afundă crucea în apă spre a o sfinți și cântă : „În Iordan botezându-te tu Doamne ș. a., ei slobod puștele. După aceasta se duc și pe la bogătași din sat și dau cu pușca în sus : aceștia le dau bani.

În noaptea de Bobotează poporul crede că se deschide cerul și cel ce are noroc să vadă când se deschide, cere ceva de la Dumnezeu și îndată i se împlinește voința.
Mai povestesc că un om văzând și el, cerul deschis, în noaptea de Bobotează, fiind în casă, a băgat capul pe fereastră și a început a se ruga, dar în loc să zică : Dă-mi doamne capacitate mare, a zis : Dă-mi Doamne cap mare. Îndată i-a și crescut capul mare că n’a mai putut să-l tragă înapoi. Ai casei au fost nevoiți să strice fereastra ca să-i poată scoate capul!

În ziua de Sfântul Ioan (Iordanul), se adună la un loc rudenii, prieteni cu femeile lor, sau la o casă, sau se duc la cârciumă. Ieau cu ei cârnați și friptură de porc și acolo mănâncă, beau vin și chefuiesc, iar lăutarii cântă. Zic că se Iordănesc.

În unele sate se adună numai femeile singure, pun fiecare câte 20-30 bani și beau. Dacă în drumul lor spre cârciumă sau casa unde se adună văd vre-un om bogat, îl ridică în sus și îi zic : „Să trăiești!” . Aceasta e nevoit să le dea 2-3 lei. Cu acești ele iau vin și beau.

Unii din oameni și chiar unele din femei se îmbată. De și e un obiceiu vechiu și moștenit din moși strămoși, dar este rău, căci îmbatându-se își strică sănătatea și de aici și alte fapte rele.

Dobre Stefanescu, Urziceni, Ialomița, 1913

Dacă vrei să fii la curent cu ce noutăți de maidemult apar pe aici, îți recomand să te abonezi .

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Recente

Newsletter

Despre Autor

Vitalie Bichir

Mă numesc Vitalie Bichir și sunt actor, dar asta n-are nici o legătură cu ce fac eu aici.
Adun texte scrise maidemult, care pentru unii, poate, sunt niște vechituri fără valoare, dar mie-mi plac și culmea, unele mă și distrează.
Adică vreau să fac / un fel de Bric-à-brac (uite că mi-a ieșit și-o rimă) , ceea ce însemnează din franțuzește: „Magazin de vechituri; vechituri, lucruri fără valoare, uzate și demodate” spune Dex-ul. Bric-à-brac-a-la-bichir.

 

Articole asemanatoare

Strigoi

Vizualizari: 3.878 Strigoiul se naşte ca orişice copil; el însă se cunoaşte căci are pe cap o chitic, tichie, căiţă, perdeă , sau pe...

Leacuri vechi

Profesorul Marcel Labbe a botezat cu un nume medical de fagomani pe cei oameni mâncăcioși, cari cred că trăiesc pe lume numai pentru a...

Placeri vechi

Vizualizari: 2.443 Curtezane celebre  (urmare) Amorul fizic, mai mult sau mai puțin „romantic”, dar rezultat din același instinct de reproducere, a avut o zeiță...

Placeri vechi

Vizualizari: 1.844 Curtezane celebre  (urmare) În primii ani ai Romei, în epoca regilor, o curtezană cu numele de Flora își câștigă celebritatea în același...