Exceptând necesarul caloric, îmbătrânirea nu presupune modificări apreciabile ale nevoilor nutritive. Noul sistem de activitate, schimbările psihologice pot altera însă obiceiurile de viață rațională la vârsta a treia.
Astfel dantura este deteriorată, secrețiile digestive scad, mobilitatea tubului digestiv scade paralel cu modificarea de absorbție a diverselor elemente nutritive.
Toate acestea tulbură într-un fel procesul de digestie și de asimilație. În primul rând este deteriorat metabolismul lipidic. Cantitatea de colesterol și a grăsimilor neutre din sânge crește, accentuîndu-se procesul de ateroscleroză. Paralel se observă o ridicare a catabolismului proteinelor cu scăderea funcției plastice, de regenerare a țesuturilor.
La vârstnici se remarcă o scădere a toleranței la glucide.În plus, apar modificări al metabolismului bioelectric, cu repartizarea unor ioni în diverse sectoare ale organismului, aparînd paralel demineralizare scheletului.
În primii ani după pensionare se constată brusc o creștere în greutate, în special la femei. Acesta este mobilul pentru care se impune o corectare a regimului alimentar potrivit unor cerințe de efort și echilibru cu aportul caloric adus.
Cercetările au demonstrat că la fiecare decadă, între 30 – 49 de ani, rația calorică trebuie scăzută progresiv cu 5 la sută, ajungând până la 10 la sută între 60 – 69 de ani și cu peste 10 la sută după vârsta de 70 de ani.
Prevederile de 2300 calorii pe zi din Programul de alimentație științifică pentru o familie de pensionari a fost realizat în Institutul național de gerontologie și geriatrie. Pornind de la normele de alimentație FAO, s-a determinat rația calorică optimă pentru vârstnici, folosindu-se, pe calculator, una din metodele de optimizare modernă, și anume programarea lineară.
Desigur, în stabilirea nevoilor dietetice trebuie ținut cont de deteriorarea funcțiilor: renale, gastrointestinale, cardiovasculare, musculare, ca și a funcției psihice în paralel cu limitarea activității fizice.
De multe ori, vârstnicii trebuie să ia medicamente care au efect adves asupra apetitului. Aceasta poate influența capacitatea organismului de a utiliza efectiv ceea ce consumă. Într-un studiu făcut pe un lot de 114 femei, între 45 – 75 de ani, privind dieta s-a constatat că necesarul de calciu, de vitamina A și vitamina C erau cu circa 40 la sută mai redus. Cu toate acestea, 25 la sută dintre ele erau obeze, 65 la sută erau supraponderale, iar 5 la sută subponderale.
În funcție de starea civilă, s-a constatat că cele care erau singure (fără familie) aveau tendința la scădere în greutate și la adoptarea unei alimentații monotone sau în multe cazuri eliminarea cel puțin a unei mese pe zi.
Este știut că la vârsta a treia un exes de peste 10 la sută peste greutatea standard rezidă în special în excesul de aport caloric față de cheltuielile energetice. La vârsta a treia, greutatea va fi deci scăzută în principal prin diminuarea aportului caloric.
O reducere de 500 de calorii pe zi duce la o scădere în greutate de 450 – 500 g pe săptămână. Nu este indicat însă ca rația calorică să scadă la mai puțin de 1200 calorii, datorită consecințelor posibile, periculoase. Modificarea dietei implică desigur și la vârsta a treia o reeducare și schimbare a obiceiurilor alimentare. În principal, aceasta constă în reducerea grăsimilor și uleiului și folosirea cu predilecție de carne slabă, lapte degresat, pește, limitarea sau evitarea prăjiturilor, nucilor, placintelor. Alimentele vor fi fierte sau pregătite la cuptor. Paralel va creste proporția de fructe și vegetale, de legume cu frunze verzi (ceapă, salată, apoi țelină și roșii).
O problemă specială ridică afecțiunile cardiovasculare frecvente la vârsta a treia. Se impune în aceste cazuri restricția consumului de sare, în special de către persoanele care au edeme și hipertensiune arterială. Dealtfel și pentru vârstnici sănătoși aportul de sare trebuie scăzut odată cu înaintarea în vârstă, existând studii care au demonstrat influența negativă a consumului de sare asupra apariției și evoluției procesului aterogenetic.
Acad. prof. dr. ANA ASLAN
Dr. SPERANȚA BĂBEANU,
Institutul național de gerontologie și geriatrie. 1983
E Bine Să Ținem Posturile?, Fagomane – Fagofobe, si… Alte articole
- Ai ceva de comentat ?!! Te rog…
- Dacă vrei să fii la curent cu ce noutăți de maidemult apar pe aici, îți recomand să te abonezi (mai jos), e foarte simplu și dacă nu-ți mai place, e la fel de simplu să te și dezabonezi.
- Și daca mai ai timp îți mai recomand să răsfoiești paginile de Facebook și de Instagram (și mai jos), că și acolo sunt niște vechituri interesante, altele decât cele de pe aici.
