Connect with us

Hi, what are you looking for?

Scoala veche

Nebunia sexuală a tinerilor

Charles-Paul Landon, Icarus și Daedalus, 1799

Odată cu mersul treptat al intregirii puterilor corpului omului, în vârsta cea mai înfloritoare a tinereții se observă o mare preschimbare în corpul tinerilor. Tânărul e mai visător, se aprinde lesne la tot ce aude sau vede în jurul său, îi place întotdeauna să-și ia o atitudine, o figură mai interesantă și în visurile sale, în entuziasmul său juvenil în arătarea chipeșă a feței sale simte viața izbucnitoare și în toate gândurile sale, faptele, mișcările sale se desprinde încet, încet, sentimentul dragostei neînțelese.

La început, acest sentiment e vag general și tânărul își apleacă urechea în toate colțurile, își aruncă privirile în toate părțile, parcă natura, firea, trebuința vieții, îl cheamă să-l instruiască de lucruri noi, neștiute până atunci…

E grea sarcina noastră de a ne pune împotriva naturii și nici nu ne punem în gând să facem asta, căci ar fi ceva ridicol și n-am ajunge la nici un scop.

Ceea ce vrem și e de datoria acelora ce au trecut prin aceste faze curioase, și neliniștitoare ale tinereții, să prevină tineretul – ca și pe părinții neștiutori ai acestor tineri – că tinerețea are legile ei firești ; așa e și trebuie să fie, ca dragostea să aibe un început, o temelie, o orientare!

Tânărul să nu creadă însă, în frăgezimea vârstei sale, că „tot se zboară se mănâncă„, ori că „tot ce lucește e aur” să nu lase deci frâu liber simțirei sale, să se ferească de a cădea într-o stare bolnăvicioasă a simțirei lui gingașe, a celor dintâi înfiorări dulci ale dragostei născânde, într-un cuvânt în ațâțarea sa să nu se zăpăcească și să apuce calea patimilor.

Rolul meu de povățuitor al tinerimii, alături de rolul educativ firesc al părinților, ca și al profesorilor este ca să disciplinăm puțin pe tânărul, ce se deschide la dragostea vieții ca o floare la lumina soarelui în timpul primăverii. Cu o vorbă bună, cu o vorbă dulce, cu o povestire prietenească, câștigăm inima neștiutorului tânăr și îl facem să priceapă treptat, treptat, cu timpul va fi stăpân pe puterile integrale ale corpului său și atunci dragostea – între sexe – este naturală, trebuitoare, de neînvins.

Dragostea trebuie să fie curată, sinceră și pe viață – ceea ce nu se poate întâmpla în cruda tinerețe.

Dragostea cere să știm multe, să cunoaștem tot ce ne privește pe noi, să avem îndrumarea pentru trai, și apoi încrezători în ființa ce ne înțelege și o înțelegem, putem iubi, dar iubi sănătos.

Dragostea e sfântă, dar nu e nebunească, dragostea nu stă în palavre sau în bătaie de joc, ci ea trebuie să pătrundă în întregimea corpului nostru și gândirea noastră să fie convinsă nu numai tresăltată că iubim și iubim pentru a ne lega viața întreagă cu o ființă iubită și scumpă.

Bine de cei ce ascultă și urmează povețele noastre, pricepând tot ceea ce au citit cu proprii lor ochi. Vor fi sănătoși, vor fi bucuroși, vor fi veseli, mulțumiți și fericiți în viitor, nu vor pierde nimic, ci vor câștiga mult, mult de tot, totul, multă sănătate, viață lungă și deplină fericire.

Vai de aceia cari nu m’au ascultat, care n’au vrut să știe de nimica, care au socotit – cu ușurință – povețele mele ale părinților lor și ale profesorilor lor.

Vor încerca marea cu degetul, vor gusta ceea ce nu e încă pentru ei, își vor destrăma însă trupul lor, își vor sminti creierul și vor cădea astfel în nebunia sexuală a tinereții.

Viața lor se va zdruncina pentru totdeauna și parcă vedem în fața noastră pe nebunul sexual, pe tânărul zăpăcit de dragostea nebună, ce-și pierde timpul cu nimicuri, care aleargă din loc în loc, fără noimă, fără rost, n’are odihnă, fuge de lucru, învățătură nu se prinde de el și din zi în zi se înrăutățește, toate vițiile se leagă de el, patimile încep să-l stăpânească și om dintr’insul nu mai iese. E pierdut pentru sine și pentru ai săi și neamului nu-i va aduce nici un folos în viitor.

În această categorie de tineri nenorociți în vâltoarea dragostei neînțelese și nebune intră acei ce au luat drumul vieții pierdute, a femeilor stricate, destrăbălate…

Mai e o altă categorie de tineri nenorociți, poate și mai nenorociți, cari fără a se apropia de sexul femeiesc, prin nebunia lor sexuală, își chinuiesc organele lor sexuale, maltratandu-le cu mâna lor, ațâțându-le nebunește, masturbându-se cum se zice, practicând ceea ce ce se cheamă onanie, malachie, masturbație.

E un obicei urât, păcătos, murdar, nefiresc, ce duce la tâmpenie, la slăbirea facultăților intelectuale morale și afective.

Acești tineri onaniști slăbesc fizicește, sunt totdeauna foarte obosiți, plictisiți n’au nici o plăcere, stau totdeauna retrași, triști, melancolici și sunt supărăcioși peste măsură, la cea mai nevinovată vorbă sau la cea mai ușoară atingere. Fața lor e palidă, pământoasă, cu cercuri vinete în jurul ochilor, ochii lor nu au nici o vioiciune, nici o expresie de viață. Corpul e aplecat înainte, adus dela spate, mersul obosit, tărăgănat, mâinile tremurânde. Spiritul e șovăitor, n’au nici o putere de atenție, închipuirea lor e mărginita, ținerea de minte – memoria – redusă de tot, foarte slabă, n’au nici o siguranță a lucrului făcut, n’au nici o inițiativă, lipsiți de acțiune hotărâtoare, nu pot ceti, nu pot lucra, intr’un cuvânt : oboseală, prosteală, tâmpenie.

Onania duce la pieria fizică și paralel cu ea pieirea intelectuală, la ștergerea inteligenței și moartea nu întârzie multă vreme.

Mulți dintre acești nenorociți își petrec ultimile lor zile – nenorocite – ale vieții lor în casele de nebuni, în ospicii de alienați căci onania duce pe cei mai mulți la alienație mintală.

Să ni se ierte strășnicia povețelor noastre. Noi nu știm a spune altceva decât adevărul adevărat și nu suntem desprinși a zugrăvi altceva decât realitatea lucrurilor, deoarece, ca medic, ne-a fost dat să întâlnim multe victime ale neascultării, ale nesocotinței vieții, sănătății, higienei și chinurile tinereții nu sunt tocmai puține la număr.

Nu trebuie să se rușineze nimenea, când e în joc ființa sa, sănătatea și viața sa.

Din drumul greșit se poate întoarce tinerele vlăstare, care sunt la începutul păcătuirii lor și nu trebuie să întârzie de a lupta din răsputeri, de a cauta sfat și leac, pentru îndreptarea și tămăduirea lor.

Părinți învățați a vă cunoaște odraslele voastre de timpuriu ; părinți, supravegheați-vă de aproape copiii voștri, dar fiți deștepți, buni, prietenoși față de ei.

Părinți nu uitați de tinerețea voastră, culegeți binele, îndepărtați răul și priviți cu ochii sinceri, cu inima întreagă, cu creierul luminat, viața și sănătatea tineretului ce-și ia zi cu zi avântul libertății, drumul neatârnării!

Părinți, povățuiți copiii : părinți sfătuiți copiii și când greșesc, nu-i amenințați, nu-i ocărâți, vina e a voastră poate și în loc să-i scufundați în vicii, în patimi, în boli, duceți-i la medic și lăsați-i pe mâna lui tămăduitoare.

Dr. F. Grunfeld,1932

Dacă vrei să fii la curent cu ce noutăți de maidemult apar pe aici, îți recomand să te abonezi .

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Recente

Newsletter

Despre Autor

Vitalie Bichir

Mă numesc Vitalie Bichir și sunt actor, dar asta n-are nici o legătură cu ce fac eu aici.
Adun texte scrise maidemult, care pentru unii, poate, sunt niște vechituri fără valoare, dar mie-mi plac și culmea, unele mă și distrează.
Adică vreau să fac / un fel de Bric-à-brac (uite că mi-a ieșit și-o rimă) , ceea ce însemnează din franțuzește: „Magazin de vechituri; vechituri, lucruri fără valoare, uzate și demodate” spune Dex-ul. Bric-à-brac-a-la-bichir.

 

Articole asemanatoare

Strigoi

Vizualizari: 2.969 Strigoiul se naşte ca orişice copil; el însă se cunoaşte căci are pe cap o chitic, tichie, căiţă, perdeă , sau pe...

Leacuri vechi

Profesorul Marcel Labbe a botezat cu un nume medical de fagomani pe cei oameni mâncăcioși, cari cred că trăiesc pe lume numai pentru a...

Placeri vechi

Vizualizari: 2.228 Curtezane celebre  (urmare) Amorul fizic, mai mult sau mai puțin „romantic”, dar rezultat din același instinct de reproducere, a avut o zeiță...

Placeri vechi

Vizualizari: 1.625 Curtezane celebre  (urmare) În primii ani ai Romei, în epoca regilor, o curtezană cu numele de Flora își câștigă celebritatea în același...