Connect with us

Hi, what are you looking for?

Vorbe vechi

Maxime culese din dogmele vechilor înţelepţi

Paul Cézanne, Băiat în vestă roșie, 1889

Sînt mulţi omeni care se întrec în glume, dar foarte puţini care să se întreacă pe calea virtuţii.

Atunc e cineva avut, când se mulţumeşte cu ce are.

Oamenii cer adesea acea ce li se pare bun, nu însă ce e în adevăr bun.

Oamenii, deseori, nu iau seama la cea ce le vine în gând fiind deştepţi, dar se sperie de ale lor vise, şi de multe ori examinează, cu mult interes, acea ce se petrece în cap când dorm.

Dorinţele şi poftele nemăsurate sînt izvorul tuturor nenorocirilor, de care suferă întrăga omenire.

Pântecele e prăpastia vieţii.

Clevetitorul muşcă mai rău decât animalele sălbatice, iar linguşitorul mai rău decât cele domestice.

Oamenii care vorbesc frumos despre virtute fără să o practice, cum şi oratorii care vorbesc bine fără să lucreze astfel, seamănă cu instrumentele de muzică, care dau sunet plăcut dar n’au simţiment de tonul lor.

E mult mai bine să se console cineva de nenorocirea ce’l apasă decât să se spânzure.

Coroanele şi decorațiile sînt semne de glorie aşa de şubrede ca băşicile ce se fac pe apă şi se sparg îndată.

Aurul este scump, pentru că are mulţi invidioşi.

Este o uşurinţă pentru astronomii şi matematicienii ce studiază astrele cereşti: soarele, luna şi stelele, fără să cunoască mai întâi lucrurile dimprejurul lor.

Lucrurile cele mai folositoare sînt adese cele mai puţin stimate.

Aproape toată lumea trăeşte în servitute, căci servitorii se supun stăpânilor şi aceştia patimilor.

Oamenii dau de milă mai lesne orbilor şi şchiopilor decât filosofilor, pentru că mai lesne devine cineva orb şi şchiop decât filosof. Diogene.

O viaţă scurtă şi plăcută e mult mai de preferat decât lungă şi cu supărări.

Plăcerea fiind un bun dorit de toţi, trebue respinsă când răul ce reiese din ea covîrşeşte mulţumirea.

Plăcerile spiritului sînt mai folositoare decât ale corpului, căci corpul nu simte decât durerile de faţă, pe când spiritul le simte şi pe cele trecute şi pe cele viitoare.

Rangul apreciat după decoraţii este parodia valorii personale.

Cînd sîntem în glorie, lumea e cu noi, când am căzut ne este contra sau ne şi despreţueşte; deci, mai bine să trăim în pielea nostră decât în opinia altora.

Repausul fără studiu e un fel de moarte, care pune pe om de viu în mormânt.

Fericirea aparţine celor care se mulţumesc de poziţia ce au.

O sută de nebuni puşi în cântar nu fac cât un înţelept.

Viaţa nebunului e mai amară decât moartea.

Lipsa naşte durerea.

Plăcerea şi abundenţa nasc urâtul; deci, oamenii săraci suferă de durere şi cei bogaţi de urât.

Nefericirile exterioare le suferim mai uşor, iar cele interiore mai greu, căci destinul se schimbă, dar propria nostră calitate rămâne neschimbătoare.

Corp bine organizat şi sănătos, caracter nobil, umoare veselă şi cap capabil sînt bunurile de căpetenie pentru a noastră fericire.

Veselia e floarea fericirii.

A sacrifica cineva sănătatea carierei, studiului, măririi şi cu osebire petrecerilor abuzive, e o nebunie neertată; din contră, totul trebue să cedeze sănătăţii.

Moartea fiind o încetare de orice simţire, este un ce, care nu ne priveşte în nici un mod, de oarece noi nu avem, nici un amestec cu dânsa, căci pe când noi sîntem în fiinţă ea nu este şi îndată ce ea este, noi nu mai sîntem. Deci când cineva e în lume, e foarte natural de a voi să rămână pe pământ, atât cât plăcerile îl ţin legat în lume şi nu trebue ca cineva să cerce сea mai mică mâhnire eşind din lume, întocmai cum nu simte cineva când se scoală de la o masă după ce s’a săturat. Epicur.

Cel mai bun cârmaci al oamenilor e dreaptă lor raţiune, pe care trebue s’o consulte, în orice împrejurare.

Cetăţenii se supun bucuros legilor, ce sunt făcute prin a lor înţelegere.

Mai mult temei să punem pe onestitate, decât pe jurământul cuiva.

Cel mai nimerit mijloc de a respinge o înjurie este a o da uitării.

Cine n’a învăţat a se supune să nu încerce a porunci. Solon.

Păstraţi-vă amicii, dar purtaţi-vă cu ei ca şi când ar fi să vă devină şi inamici, iar cu inamicii purtaţi-vă astfel, ca şi când ar fi să devină amici.

Nimic mai plăcut decât timpul şi nimic mai ascuns decât viitorul.

Rar se cuvine a ne împrumuta de la amici.

Când voiţi să faceţi ceva, nu vă lăudaţi, căci de nu veţi reuşi, rușine va fi.

Victoriile cele mai lăudabile sunt cele câştigate fără vărsare de sînge şi statul atunci e bine guvernat, când cei de la cârmă se supun legilor, mai naintea celorlalţi cetăţeni. Pitacus

Statul e o asociaţie de fiinţe egale, căutând în comun o existenţă fericită şi cât s’ar putea mai uşor de dobândit.

Omul e mai nainte de toate cetăţenul universului.

Pentru ca legile să fie folositoare şi drepte, trebuiesc făcute de reprezentanţii întregii naţiuni.

Siliţi-vă să plăceţi tutulor; de veţi reuşi veţi găsi o mulţime de plăceri în cursul vieţii.

Când sunteţi tineri siliţi-vă să dobîndiţi înţelepciune ; aceasta vă face mîngâere la bătrîneţe. Periandru

Culese de N. Andreescu, 17 martie 1886, revista Lumina pentru toți

POVEȘTI * SUPERSTIȚII * STRIGOI * CURTEZANE CELEBRE * LEGENDELE OLIMPULUI * REȚETE VECHI ROMÂNEȘTI * DICȚIONAR INFERNALVRĂJITORIE * SFATURI PRACTICE * VORBE * CĂRȚI POPULARE …

  • Dacă vrei să fii la curent cu ce noutăți de maidemult apar pe aici, îți recomand să te abonezi .
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Recente

Newsletter

Despre Autor

Vitalie Bichir

Mă numesc Vitalie Bichir și sunt actor, dar asta n-are nici o legătură cu ce fac eu aici.
Adun texte scrise maidemult, care pentru unii, poate, sunt niște vechituri fără valoare, dar mie-mi plac și culmea, unele mă și distrează.
Adică vreau să fac / un fel de Bric-à-brac (uite că mi-a ieșit și-o rimă) , ceea ce însemnează din franțuzește: „Magazin de vechituri; vechituri, lucruri fără valoare, uzate și demodate” spune Dex-ul. Bric-à-brac-a-la-bichir.

 

Articole asemanatoare

Strigoi

Vizualizari: 3.878 Strigoiul se naşte ca orişice copil; el însă se cunoaşte căci are pe cap o chitic, tichie, căiţă, perdeă , sau pe...

Leacuri vechi

Profesorul Marcel Labbe a botezat cu un nume medical de fagomani pe cei oameni mâncăcioși, cari cred că trăiesc pe lume numai pentru a...

Placeri vechi

Vizualizari: 2.443 Curtezane celebre  (urmare) Amorul fizic, mai mult sau mai puțin „romantic”, dar rezultat din același instinct de reproducere, a avut o zeiță...

Placeri vechi

Vizualizari: 1.844 Curtezane celebre  (urmare) În primii ani ai Romei, în epoca regilor, o curtezană cu numele de Flora își câștigă celebritatea în același...