În cele mai multe părți din Bucovina şi mai cu seamă din Moldova, Muntenia şi Dobrogea, este datină ca părinții să lege la 1 Martie copiilor săi câte-o monedă de argint ori de aur la gât sau la mână.
Moneda aceasta, care e de regulă atârnată de o cordea roșie ori de un găitan compus din două fire răsucite de mătasă roşie şi albă, sau dintr’un fir de arnici roşu şi unul de bumbac alb, sau şi din mai multe fire de argint şi de aur, se numește Mărțișor, Mărțiguș şi Marț.
Scopul legării sau punerii Mărțișorului la gâtul sau mâinile copiilor este ca copiii, cărora li s-au pus şi-l poarta, să aibă noroc în decursul anului, să fie deplin sănătoși şi curați ca argintul cu venirea primăverii, şi peste vară să nu-i apuce şi scuture frigurile. Punerea sau legarea. Mărţişorului se întîmplă de regulă la 1 Martie des-dimineață. până nu răsare soarele.
Tot odată e de observat că părinții, când îl pun, se feresc ca să nu-i vadă vre-o femeie însărcinată, căci atunci, zic ei, că se pâtează copiii pe ochi.
Unii copii poartă Mărțișorul 12 zile la gât, iar după aceea îl leagă de ramura unui pom tânăr. Şi dacă în acel an pomului îi merge bine, se crede că şi copilului încă îi va merge bine în viață.
Alții îl țin la gât până ce văd primul pom înflorit, şi atunci îl lasă pe rămurelele acelui pom, anume ca să fie sănătoşi şi frumoşi ca florile pomului respectiv. Alții îl poartă până înflorește Porumbarul sau Porumbrelul, şi Păducelul, şi atuncl, luându-l, îl pun pe un porumbar, respectiv pe un păducel, zicând ca copilul să fie alb ca floarea acestor ciritel.
Şi iarăşi alţii îl poartă până când sosesc berzele (cocostircii), iar atunci îl aruncă după aceştia, zicend:
Na-ți negrețele Şi dă-mi albețele!
Datina punerii Mărţişorului la gâtul copiilor e uzitată și la Românii din Macedonia, cu acea deosebire numai că acolo nu se pune în ziua de 1 Martie dimineața, ci în ajunul acestei zile. Iată ce ne spune în privința aceasta d-l I. Nenițescu:
În ajunul lui Martie mamele pun la brațul copiilor Mărțișor, ce se poartă până în ziua de 40 de mucenici, când se scoate și se leagă de ramurele vre-unui pom. Mamele cred că pomii vor rodi abundent, iar copiii cred că rândunelele le-ar aduce haine nouă de Paști.
În multe părţi, şi mai cu seamă în Muntenia, este datină ca să poarte Mărțișor la gât sau la mână nu numai copiii cel mici, adică băieții și fetițele, ci şi fetele cele mari, ba până chiar și o seamă de neveste tinere. Şi aceasta o fac ele cu scop ca să nu le ardă şi pârleaseă soarele, căci :
Cine poartă Mărțișoare Nu mai e pârlit de soare,
ci ca să li se conserve culoarea pielii pe față în timpul verii, ca și în timpul iernii.
Pe la finea lunii lui Martie însă unele dintre dânsele iau legătura Mărțișorului şi o pun pe trandafiri, iar moneta o dau pe vin, pâine albă şi caş, crezând că fata, care a purtat Mărțișorul, facând aceasta, îi va fi fața albă ca caşul şi rumenă ca trandafirul şi vinul.
Altele din contra îl poartă până ce începe cucul a cânta, sau până ce înflorește porumbarul ori vişinul, şi atunci îl aruncă, ca şi copiii, pe rămurelele acestor pomi, sau .. până când sosesc berzele, şi atunci cum le văd, le aruncă după acestea. Însă cele mai multe dintre dânsele caută ca atunci, când îl scot şi-l aruncă, să nu le vadă Soarele, căci, văzându-le, se înegresc.
Din toate cele înşirate rezultă că Mărțișorului servește celor ce-l poartă ca un fel de amulet. Însă cine voește ca Mărțișorul să aibă efectul dorit, acela trebuie să-l poarte cu demnitate. Celor ce nu o fac aceasta, şi cu deosebire fetelor care uită că poartă Mărțișor, nu le ajută nimic.
Sărbătorile la români, Simion Florea Marian, Academia Română, 1898
POVEȘTI * SUPERSTIȚII * STRIGOI * CURTEZANE CELEBRE * LEGENDELE OLIMPULUI * REȚETE VECHI ROMÂNEȘTI * DICȚIONAR INFERNAL* VRĂJITORIE * SFATURI PRACTICE * VORBE * CĂRȚI POPULARE …
Dacă vrei să fii la curent cu ce noutăți de maidemult apar pe aici, îți recomand să te abonezi .
