Deși Trif, despre care ne este vorba in capitolul de față, cade în aceeași zi, în care cade și Sf. Trifon, adecă la 1 Faur sau în Ajunul Întâmpinării Domnului, totuși cred că aceste două numiri nu înseamna una și aceeași persoană, ci ele inseamna două persoane cu totul deosebite una de alta.
Și iată de ce:
Sf. Trifon, dupa cum rezultă din descrierea vieții sale, cuprinsa atat în Mineiul de pe luna lui Februarie, cat și din Viețile Sfinților, traduse din limba rusească, s-a născut într-un sat din Frigia, anume Campsada (sau Lamsac); în anul 259 de la impărăția lui August, și a trait pe timpul împaraților romani Gordian și Filip, precum și a eparchului Acvilin, în zilele căiruia a fost și martirizat.
Sf. Trif însă sau Trif-cel-Nebun, după cum îl mai numesc o seamă de Români din Bucovina, să fi fost de loc din Ierusalim și anume, după o seama dintre legendele care se vor reproduce mai la vale, unul dintre cei mai mari dirigători ai Ierusalimului, iar după alte legende un fel de prașcău, care și-a bătut joe de Maica Domnului, pe când aceasta se ducea cu Domnul nostra Is. Christos la templul din Ierusalim, unde avea să i se citească rugăciunile de dezlegare după 40 de zile de la nașterea Mântuitorului. Deci el s-a născut și a trait cu mult mai nainte decât Sf. Trifon, și anume în zilele împăratului roman August, când s-a născut și s-a îmbisericit Domnul nostru Is. Christos.
Sf. Trifon avea darul facerii de minuni și al vindecării diferitelor boli, și cu deosebire o putere exceptională asupra diavolilor.
Trif, din contra, după cum ni-l arată legendele, care se află în sânul poporului românesc, nu avea nici unul din aceste daruri, ci el era un simplu om, ca toți oamenii, atata numai că, după unele legende, voind a scăpa pe Maica Domnului de prigonirea Jidovilor, s-a făcut nebun, și din cauza aceasta s-a și numit el mai pe urmă Trif-cel-Nebun, iar după alte legende că și-a bătut joc de Maica Domnului, și de aceea, lăsându-l Maica Domnului să meargă înaintea ei, îi cade numele cu o zi înainte de Întâmpinarea Dom- nului.
Deci atat din cele expuse până aici, cat și din toate credințele despre Sf. Trif, precum și din toate datinele Românilor de pretutindeni uzitate la 1 Faur, rezujta ca Sf. Trif nu e nici de cum de a se confunda cu Sf. Trifon, ci că acești doi sfinți, dacă într-adevăr amandoi au fost sfinți și dacă cel dintâi nu e cumva o persoană mitica, sunt de a se deosebi cu totul unul de altul.
Dar sa lasam de o camdata deosebirea aceasta la o parte și să trecem de-a dreptul la legendele despre Maica Domnului și Trif-cel-Nebun, cari le-am putut pana acuma aduna §i cari ne spun mai cu deamanuntul de unde §i cine anume a fost Trif
1. — Prima legenda din Bucovina, com. Volovăț, distr. Rădăuțului, sună precum urmează :
2. — A doua legendă, tot din Bucovina, com. Cireș-Opaț, distr. Storojinețului, sună ast-fel:
Zice că mergând Maica Domnului la 40 de zile după nașterea Domnului nostru Is. Chr. la biserică ca să i se cetească rugăciunile de dezlegare, s-a întalnit pe drum cu un om, anume Trif și întâlnindu-se au mers o bucată buna de loc împreuna, și anume Maica Domnului înainte cu fiul său Isus în brațe, iară Trif na- poia ei.
De la un timp însă ce-i plesni lui Trif prin minte?… să mearga el înainte și Maica Domnului înapoia lui . . . Și din pricina aceasta a început a se certa cu Maica Domnului și-ai zice că sa-l lase să meargă el înaintea ei.
Maica Domnului însă nu voi să-l lase, ci-i zise că, de oare-ce ea a mers odată înainte, tot ei i se cuvine să meargă și mai departe.
Trif însă nu, ci o tinea a lui, una și bună, că nu ea, ci el trebue să meargă și… s-a mântuit!
Vazând Maica Domnului de la un timp că n-are cu cine se înțelege în vorbă, că el numaidecât voește să meargă înaintea ei, s-a supărat pe dânsul și i-a zis :
— Trif, nebun ce ești ! Văd că ce vorbești, Nu te mai gândești, Nici nu cumpenești, Ci-a ta o păzești. Mergi dară ‘nainte, Om sărit din minte, Că eu voiu pleca în urma ta.
N-a apucat însă ea bine a rosti cuvintele acestea, și a-l lăsa să meargă înaintea ei și iată că Trif îndată a și nebunit, și de atunci oamenii îi zic Trif-cel- Nebun sau Trif Nebunul.
Și tot de atunci vine că ziua lui cade tot-deauna cu o zi îna inte de Stretenie sau Întâmpinarea Domnului, și cine lucră în această zi, acela nebunește.
3. — A treia legendă, asemenea din Bucovina, com. Zaharești, distr. Sucevei, sună așa :
La 40 de zile după ce a născut preacurata fecioara Maria pe Is. Chr., merse cu dânsul la molitfă.
Iata însa că mergând ea pe drum, cât va fi mers, cu fiul său Isus în brațe, dă peste un om, anume Trifon, care îmblătia pe arie.
Maica Domnului, cum l-a văzut că îmblătește, îi zise :
— Trifone! Iasa-te de îmblătit și hai mai bine cu mine la biserică, că azi e ziua mea și mâne e a ta!
Trifon însă nu voi s-asculte, ci-i raspunse zicând:
— Las că voiu merge mâni, căci mâni e ziua ta, iar azi îi a mea!
Văzând Maica Domnului că numai degeaba își bate capul cu dânsul, că nu-l poate îndupleca să meargă cu ea, se duse singură.
Când s-a întors însă Maica Domnului de la biserică înapoi și a trecut iarăși pe langă locuința lui Trifon, pe aria acestuia nu se mai afla acuma nimica. Dumnezeu adeca a dat un vânt mare și a sufiat tot ce a fost pe arie, astfel că aceasta rămase goală, ca și când ar fi fost de cineva măturată.
Și Dumnezeu a facut-o aceasta din pricină că Trifon n-a voit să asculte de Maica Domnului, ci a lucrat în zi de sărbătoare.
Legendele Maicii Domnului, Simion Florea Marian, Academia Română, 1904
POVEȘTI * SUPERSTIȚII * STRIGOI * CURTEZANE CELEBRE * LEGENDELE OLIMPULUI * REȚETE VECHI ROMÂNEȘTI * DICȚIONAR INFERNAL* VRĂJITORIE * SFATURI PRACTICE * VORBE * CĂRȚI POPULARE …
- Dacă vrei să fii la curent cu ce noutăți de maidemult apar pe aici, îți recomand să te abonezi .
