Connect with us

Hi, what are you looking for?

Placeri vechi

Lot (Cel drept)

Lot și fiicele lui, 1537, Albrecht Altdorfer

Familia lui Lot , nepot al patriarhului Abraham, locuia la Sodoma, oraș din Pentapol, într-o regiune foarte rodnică a Asiei Mici.

Puțin numeroasă, dar trăind într-o vegetație exuberantă, populația era în prada unui senzualism fără frâu. Simțurile erau atât de denaturate, încât raporturile între sexe contrare nu mai produceau vreo impresie. Nefiind atrase de plăceri naturale, femeile, s-au dedat plăcerilor numite mai târziu „lesbiene„, iar bărbații au căzut pradă inversiunilor.

Nașterile s-au rărit, populația scădea, slăbind și degenerând. Instinctul de conservare, acțiunea forțelor naturale, era însă destul de puternică. Un număr restrâns dintre locuitorii țării, refuzând să se supună noilor moravuri, a trebuit să plece în alte locuri, cu progeniturile sănătoase. Printre acești fugari era și Lot, cu femeia și fetele sale.

Într-o zi, veniră la ei trei călători ce i-au adus vești de la unchiul Abraham, care avea pământuri întinse în provincia Ur. Corupția orașelor n-a pătruns în colibele pastorilor.
Găzduind cu bucurie pe cei trei pelerini, Lot s-a conformat și prostituției ospitaliere : a dat străinilor patul și femeia sa.

În oraș s-a răspândit vestea că Lot a primit tineri străini. Prilej bun pentru nesătulii vicioși, ca „să-i cunoască„. Lot îi apăra de abjecta curiozitate a vecinilor, preferă să le dea propriile lui fiice. Legea ospitalității era sfântă. Lot se zăvorî în casă, cu oaspeții săi, gata de luptă. Dar Sodomiștii, slabi și lași, au preferat să plece.

Cei trei pelerini îndemnară pe Lot să fugă cu familia din acest oraș păcătos, căruia îi vor da foc, pentru a se răzbuna de insulta ce li s-a adus. Lot fugi din Sodoma cu ai săi. În urma lor, orașul începu să ardă. Femeia, mai curioasă, a privit în urmă : a căzut moartă de spaimă, (s-a preschimbat în stână de sare, după Biblie, XIX, 26).

Lot se stabilește cu fiicele lui în noul refugiu, într-o cavernă. Născute într-un oraș senzual ca Sodoma, cele două fete se simt repede femei înflăcărate de dorinți lubrice. Negăsind alți bărbați, ele sunt atrase de tatăl lor. Lot se împotrivește la început.

Într-o zi îmbătat de vinul fermentat din strugurii uriași ce creșteau pe acolo, el cedează. Una după alta, fiicele „s-au culcat cu tatăl lor” (Geneza, XIX, 34).

Incestul apare, din această legendă, ca un obicei impus de împrejurări. Din consacrarea lui au rezultat moravuri mai crude ca ale sodomiștilor. Din relațiile lui Lot cu fetele sale s-au ivit vlastarele unor popoare foarte corupte : Amoniții și Moabiții (moab înseamnă „născut din tată”), care locuiau pe atunci în Asia Mică, extrem de fertilă.

Moabiții adorau idolii : Baal, care avea un phalus enorm, cu ornamente hermafrodite și Moloch, în al cărui pântec monstruos, plin de foc, adoratorii aruncau copii vii sau, în lipsă, propria sămânță. Acesta, în toiul orgiei urlătoare, condusă de preoți beți și degenerați.

Eugen Relgis, 1932

1.Cei doi Îngeri au ajuns la Sodoma seara, iar Lot şedea la poarta Sodomei. Şi văzându-I, Lot s-a sculat înaintea Lor şi s-a plecat cu faţa până la pământ
2.Şi a zis: „Stăpânii mei, abateţi-vă pe la casa slugii Voastre, ca să rămâneţi acolo; spălaţi-Vă picioarele, iar dimineaţă, sculându-Vă, Vă veţi duce în drumul Vostru”. Ei însă au zis: „Nu, ci vom rămâne în uliţă”.
3.Iar el I-a rugat stăruitor şi S-au abătut la el şi au intrat în casa lui. Atunci el Le-a gătit mâncare, Le-a copt azime şi au mâncat.
4.Dar mai înainte de a Se culca Ei, sodomenii, locuitorii cetăţii Sodoma, tot poporul din toate marginile; de la tânăr până la bătrân, au înconjurat casa,
5.Şi au chemat afară pe Lot şi au zis către el: „Unde sunt Oamenii, Care au intrat să mâie la tine? Scoate-I ca să-I cunoaştem!”
6.Şi a ieşit Lot la ei dinaintea uşii şi, închizând uşa după dânsul,
7.A zis către ei: „Nu, fraţii mei, să nu faceţi nici un rău.
8.Am eu două fete, care n-au cunoscut încă bărbat; mai degrabă vi le scot pe acelea, să faceţi cu ele ce veţi vrea, numai Oamenilor acelora să nu le faceţi nimic, de vreme ce au intrat Ei sub acoperişul casei mele!”
9.Iar ei au zis către el: „Pleacă de aici! Eşti un venetic şi acum faci pe judecătorul? Mai rău decât Acelora iţi vom face!” Şi repezindu-se spre Lot, se apropiară să spargă uşa.
10.Atunci Oamenii aceia, care găzduiau în casa lui Lot, întinzându-Şi mâinile, au tras pe Lot în casă la Ei şi au încuiat uşa;
11.Iar pe oamenii, care erau la uşa casei, i-au lovit cu orbire de la mic până la mare, încât în zadar se chinuiau să găsească uşa.
12.Apoi au zis cei doi Oameni către Lot: „Ai tu pe cineva din ai tăi aici? De ai fii, sau fiice, sau gineri, sau pe oricine altul în cetate, scoate-i din locul acesta,
13.Că Noi avem să pierdem locul acesta, pentru că strigarea împotriva lor s-a suit înaintea Domnului şi Domnul Ne-a trimis să-l pierdem”.
14.Atunci a ieşit Lot şi a grăit cu ginerii săi, care luaseră pe fetele lui, şi le-a zis: „Sculaţi-vă şi ieşiţi din locul acesta, că va să piardă Domnul cetatea”. Ginerilor însă li s-a părut că el glumeşte.
15.Iar în revărsatul zorilor grăbeau îngerii pe Lot, zicând: „Scoală, ia-ţi femeia şi pe cele două fete ale tale, pe care le ai, şi ieşi, ca să nu pieri şi tu pentru nedreptăţile cetăţii!”
16.Dar fiindcă el zăbovea, îngerii, din mila Domnului către el, l-au apucat de mână pe el şi pe femeia lui şi pe cele două fete ale lui
17.Şi, scoţându-l afară, unul din Ei a zis: „Mântuieşte-ţi sufletul tău! Să nu te uiţi înapoi, nici să te opreşti în câmp, ci fugi în munte, ca să nu pieri cu ei!
18.Iar Lot a zis către Dânşii: „Nu, Stăpâne!
19.Iată sluga Ta a aflat bunăvoinţă înaintea Ta şi Tu ai făcut milă mare cu mine, mântuindu-mi viaţa; dar nu voi putea să fug până în munte, ca să nu mă ajungă primejdia şi să nu mor.
20.Iată cetatea aceasta este mai aproape; să fug acolo şi să mă izbăvesc. Ea e mică şi-mi voi scăpa acolo viaţa prin Tine!”
21.Şi i-a zis îngerul: „Iată, îţi cinstesc faţa şi-ţi împlinesc acest cuvânt, să nu pierd cetatea despre care grăieşti.
22.Grăbeşte dar şi fugi acolo; că nu pot să fac nimic până nu vei ajunge tu acolo!” De aceea s-a şi numit cetatea aceea Ţoar.
23.Când s-a ridicat soarele deasupra pământului, a intrat Lot în Ţoar.
24.Atunci Domnul a slobozit peste Sodoma şi Gomora ploaie de pucioasă şi foc din cer de la Domnul
25.Şi a stricat cetăţile acestea, toate împrejurimile lor, pe toţi locuitorii cetăţilor şi toate plantele ţinutului aceluia.
26.Femeia lui Lot însă s-a uitat înapoi şi s-a prefăcut în stâlp de sare.
27.Iar Avraam s-a sculat dis-de-dimineaţă şi s-a dus la locul unde stătuse înaintea Domnului
28.Şi, căutând spre Sodoma şi Gomora şi spre toate împrejurimile lor, a văzut ridicându-se de la pământ fumegare, ca fumul dintr-un cuptor.
29.Dar, când a stricat Dumnezeu toate cetăţile din părţile acelea, şi-a adus aminte Dumnezeu de Avraam şi a scos pe Lot afară din prăpădul cu care a stricat Dumnezeu cetăţile, unde trăia Lot.
30.Apoi a ieşit Lot din Ţoar şi sa aşezat în munte, împreună cu cele două fete ale sale, căci se temea să locuiască în Ţoar, şi a locuit într-o peşteră, împreună cu cele două fete ale sale.
31.Atunci a zis fata cea mai mare către cea mai mică: „Tatăl nostru e bătrân şi nu-i nimeni în ţinutul acesta, care să intre la noi, cum e obiceiul pământului.
32.Haidem dar să îmbătăm pe tatăl nostru cu vin şi să ne culcăm cu el şi să ne ridicăm urmaşi dintr-însul!”
33.Şi au îmbătat pe tatăl lor cu vin în noaptea aceea; şi în noaptea aceea, intrând fata cea mai în vârstă, a dormit cu tatăl ei şi acesta n-a simţit când s-a culcat şi când s-a sculat ea.
34.Iar a doua zi a zis cea mai în vârstă către cea mai tânără: „Iată, eu am dormit astă-noapte cu tatăl meu; să-l îmbătăm cu vin şi în noaptea aceasta şi să intri şi tu să dormi cu el ca să ne ridicăm urmaşi din tatăl nostru!”
35.Şi l-au îmbătat cu vin şi în noaptea aceasta şi a intrat şi cea mai mică şi a dormit cu el; şi el n-a ştiut când s-a culcat ea, nici când s-a sculat ea.
36.Şi au rămas amândouă fetele lui Lot grele de la tatăl lor.
37.Şi a născut cea mai mare un fiu, şi i-a pus numele Moab, zicând: „Este din tatăl meu”. Acesta e tatăl Moabiţilor, care sunt şi astăzi.
38.Şi a născut şi cea mai mică un fiu şi i-a pus numele Ben-Ammi, zicând: „Acesta-i fiul neamului meu”. Acesta e tatăl Amoniţilor, care sunt şi astăzi.
Facerea (Geneza) Capitolul 19

Urmează

Dacă vrei să fii la curent cu ce noutăți de maidemult apar pe aici, îți recomand să te abonezi .

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Recente

Newsletter

Despre Autor

Vitalie Bichir

Mă numesc Vitalie Bichir și sunt actor, dar asta n-are nici o legătură cu ce fac eu aici.
Adun texte scrise maidemult, care pentru unii, poate, sunt niște vechituri fără valoare, dar mie-mi plac și culmea, unele mă și distrează.
Adică vreau să fac / un fel de Bric-à-brac (uite că mi-a ieșit și-o rimă) , ceea ce însemnează din franțuzește: „Magazin de vechituri; vechituri, lucruri fără valoare, uzate și demodate” spune Dex-ul. Bric-à-brac-a-la-bichir.

 

Articole asemanatoare

Strigoi

Vizualizari: 3.929 Strigoiul se naşte ca orişice copil; el însă se cunoaşte căci are pe cap o chitic, tichie, căiţă, perdeă , sau pe...

Placeri vechi

Vizualizari: 2.474 Curtezane celebre  (urmare) Amorul fizic, mai mult sau mai puțin „romantic”, dar rezultat din același instinct de reproducere, a avut o zeiță...

Placeri vechi

Vizualizari: 1.879 Curtezane celebre  (urmare) În primii ani ai Romei, în epoca regilor, o curtezană cu numele de Flora își câștigă celebritatea în același...

Strigoi

Vizualizari: 1.694 ...Bărbaţelul meu Iubit! De aseara ai murit, Of! şi nu pociu sa te uit. Şi la altul sa ma uit! El acum,...