Connect with us

Hi, what are you looking for?

Leacuri vechi

Leacuri şi descîntece pentru animale dintr’un manuscript vechi

George Morland, Cal bătrâni cu un câine într-un grajd, 1791

Urmare

Pentru albeaţă la cal. Pipotă din găină acea din lăuntru să o usuci pe vatră: să se facă praf în ochii calului de multe ori.

Cănd calu este ofticos. Făină de săcară giumătate ocă, o litrişoră de neri şi trii ooa să amestici la un loc să facă aluvat vârtos şi să facă dimineaţa 4 pigulci şi amiaz 3 pigulci şi 4 pigulci sară şi să dei calului păn ce s’or sfărşi aciastă aluvat. Şi aceste pigulci să le moi în albuş di ov să dei calului şi după ce s’or sfărşi pigulcii să dei o litrişor de oţăt de vin şi doo linguri de hrian dimineaţă, amiaz şi sară… Numai aceste doftorii să Ie dei înainte cum dau grăunţ că s’a tămădui. Şi ovăs să fie curat să n’aibă colb şi făn aşijaire. Numai pigulcii să fie mari ca ovu de hulub.

Calu cănd tuşeşte sau ofticos. Să ei rădăcină de nufără să tai mărunţăl, să dei în ovăs să mănânce că n’a tuşi. Sau cănd are oftică tot de aciastă să dei numai de adesăori că l-a trece. Ace rădăcină să faci pe bahnă în ape adănci şi în flori galbăn şi frunză mare pe dânsa.

De răe. Cănd are calu răe, să ei căcat de cane să pui întru o oală cu apă să dospască trii zale, să-l ungi cu ace zamă şi pe urmă să-l duci a doo zi la apa curgătoare să-l speli de vro căteva ori, că s’a tămădui, măcar căt să aibă de mult răe.

Pentru rîe . Zamă de varză să o fierbi cu găinaţ de găină şi să pui şi sare şi apoi să spele.

Cănd calu nu să poate uda. Să ei chiatră vânătă, chiper şi car sau cervotocină să pisedz la un loc şi să-i bagi în pasăre că s’a uda.

Altă doftorie. Să ei cmin să herbi, să oblojeşti pasăre calului, că s’a uda.

Alta. Cînd calu nu să poate chişe, să torni holercă ocovita la cruce calului denapoi, să aprinzi şi pe urmă să uzi paele de săcară cu holercă, să-l freci la deșerturi bine, că s’a uda.

Alta. Calu cănd nu se poate baliga să aprinz o lule cu ciubuc cu titun, să pui în cur să tragă că s’a baliga. Sau să ei un ov (sic) cu oţăt şi rachiu să-i torni în gura calului, că s’a baliga.

Cănd are calu zolzi să ei smolă să topeşti să torn puţăn făină de săcară, să amestici cu miere la un loc şi să-i pui supt fălci şi s’a sparge şi s’a tămădui. De 3 ori pe zi să pui supt fălci sau la alt Ioc, unde s’a arăta zolzi.

Cănd face calu albaţă sau altă vită, să ei unt prospăt şi să pui întrănsu 3 sau 4 hiri de busuioc să le bagi în ochiu dobitocului că s’a tămădui. Al doile să ei o mlădiţă de mistiacăn să-I sfridileşti dealungu, să torn întrănsu sare de ce mare, să pui în cuptor pe curat să ardă şi cu cenuşă aceia să torn în ochiu de vro căteva ori şi a treci.

De brâncă sau zauşniţă. 1. Să ei o broscă de ce răpănosă, să o hăcueşti şi mazăre nehiartă şi haliciuri, să amestici la un loc, să torni în lături, să dai la porci că i-a trece.

2. Altă doftorie tot de brăncă. Cănd are fimeia pe săne poală să ei cămeşă să speli si să dai la porci că îndată i-a trece.

3. Porcu cănd zace de brăncă să stropască sănge de alt porc întru o pănzătură, să să usuce pănzătura, să piseză pănzătură ce cu sănge, să dei porcului să mănânci, că n’a peri de brăncă.

4. Iarăşi altă doftorie de brăncă şi de boale vitelor. Cănd are fimeia rânduri să ei cămeş să o spele în apă şi să adăp vită sau porc, apoi n’a zace vită sau porc.

De turbat. Cănd vita turbă, să ei muştar sau herceţă, usturoi o căpăţină, tisă şi oţăt bun 1|2 ocă, să amestici la un loc toate, să torn în vită şi să slubozi de supt limbă sănge din doa vine şi din grumaz di amăndoo părţ ca doo ocă şi să o sloboz, că va trece.

De erm cănd are vită. Pe vâna să fie o mlădiţă un strug şi să zici vite pe farbă : eu te îndoesc şi zic dacă mi-i scoate erme de unde ar fi rana supt codă său în alt loc pă nume păr în 3 zile, apoi t’oi slobozi şi să slobozi a trie zi. (?)

Cănd are vită erme înuntru. Să prinzi iapă să tunzi coma şi coda cu tot şi să o sloboz să pască şi mai mult să nu o prinz păr nu s’a tămdui, sau de nu să-i torni otravă de om acolo şi s’a tămădui. (?)

De gălbază doftorie treime să se deie la vite. More de curechi, hrian să-l freci, usturoi de toamnă, chiperuş să-l usuci şi să-l pisezi, zgură de funingini iar să pisez, oţăt tare şi acele toate să le pisăzi şi să le murezi doa zile pe lăngă foc şi să le deie cate o lingură lafieşte care vită păn 8 zale trebue să piară gălbaza. (Iscălit: Tabora).

De gălbază. Să pui drob de sare în foc să fie roşii şi să pisăz chiatră vănăt, puciosă, chipăruş şi să presăr sare ce herbinte şi să dai la oi, la capre sau la vite să lingă şi s’a prăpădi gălbază, şi să pui sare pe o scândură de stejar şi să fie unsă cu dohot de cureli şi aşa să lingă.

Doftorie de boală de vite. Plop să tae o bucată de lemn diminiaţă păn’la răsăritul soarelui; sa sfridiliască de trii ori cate noa borti în bucată ce di plop şi să zică cănd începi a sverdeli: nu una, nu doa, nu trii, păn’ la noa şi iară să înceapă: nu una, nu doa, păn în noa — de trii ori să zică: nu una, nu doa, păn’la noa şi să nu pătrundă zverdelu pin lemn. Şi apoi să aducă apă neîncepută şi o huzcă (sic) de sare iar neîncepută şi să o strobască sare aceia să o pue în apă de aceia neîncepută si să facă slatină diasă şi să pui pin bordile cele de plop şi apoi să pui în cuptor binişor şi să ardă lemnul acela şi apoi rămăne bologhenile de sare în foc şi apoi acele bologlieni să li ztrobască şi să le deie cu tărăţă a doa zi diminiaţă iar păn’la răsăritul soarelui păn ‘nu mănâncă nici omu nici vitile şi aceste doftorii să apuce să dei la vite păn’ce nu să bolnăvăsc de boală şi poate să le dei în doo trii rânduri aceste doftorii şi apoi li-a folosi di or fi sănătoase.

Doftorie. Cănd este vită încă sănătoasă neînplută de boală.

1. De pus întru o oală atăte săngiapuri de dohot de cel bun, câte capete de vite ai, de pildă 30 de vite, 30 de săngiape.

2. Să pui morună dumicată şi pisat iarăşi 30 linguri de masă.

3. Iarăşi rută 30 linguri pisat.

4. Iarăşi usturoi 30 linguri pisat

5. Trii broscă răpănosă pisate bine ca carne în cărnaţ. Să să dei toate la un loc şi să dei la fieştecare vită cate 1 Iz săngiab cănd încă nu s’au umplut.

6. Iarăş spănz să să pue la fieştecare vită.

7. Sânge să să slobodă din grumaz şi din limbă de asupra cu cuţătaş că are vine mititele de asupra di limbi. Ca un săngiap să slobozi sănge.

La boală de vită cănd sănt bolnave. Să să dumice mărun- ţăl rută, morună, una mană 1000 Guldenkraut, Sii chiamă ţentorie, să să piseză cu muche toporului pe o scândură, apoi să pue întru oală, apoi să torni ca 3 litre apă piste ele, sare o mană şi salitră o lingură de masă, apoi să torni în gură — cănd zace vită de gură să ei şalvie cu puţăn sare să se piseză şi să speli cu pănzătură buzăle de înnuntru şi nu li-a fi nimica. Cănd zace de picioare să bagi vită în apă de vro căteva ori şi nu s’or bolnăvi.

Cănd să aude de boală de vite să să dei: Să prinz un căţăl de pământ de cei chior(i), şerpe de cei chior, corb, cârtiţi, rădăcină de antonică, care fac băet tilinci — să le arzi toate :n foc di cinuş şi să amestici cam des ca ciru cu apă şi să şadă 9 zile întru un şip şi să să dei cate o lingură la fieştecare vită că nu s’a înple.

Cănd mănâncă muşca sau ermile răsad de curechiu să ei funingine din horn înainte Paştilui Nercuri diminiaţă păn nu răsare soarele, să presuri răsadu or cănd. Cănd mănâncă muşca dai tot Nercuri dimineaţă să presuri şi cănd mănâncă omidă curechiu tot cu ace funingene să presuri tor Miercuri, că nu l-a manca.

Dintr’un manuscript anterior anului 1792

POVEȘTI * LEGENDELE OLIMPULUI * SUPERSTIȚII * STRIGOI * CURTEZANE CELEBRE * REȚETE VECHI ROMÂNEȘTI * DICȚIONAR INFERNALVRĂJITORIE * DESCÂNTECE SFATURI PRACTICE …

  • Dacă vrei să fii la curent cu ce noutăți de maidemult apar pe aici, îți recomand să te abonezi .
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Newsletter

Despre Autor

Vitalie Bichir

Mă numesc Vitalie Bichir și sunt actor, dar asta n-are nici o legătură cu ce fac eu aici.
Adun texte scrise maidemult, care pentru unii, poate, sunt niște vechituri fără valoare, dar mie-mi plac și culmea, unele mă și distrează.
Adică vreau să fac / un fel de Bric-à-brac (uite că mi-a ieșit și-o rimă) , ceea ce însemnează din franțuzește: „Magazin de vechituri; vechituri, lucruri fără valoare, uzate și demodate” spune Dex-ul. Bric-à-brac-a-la-bichir.

 

Articole asemanatoare

Strigoi

Vizualizari: 2.691 Strigoiul se naşte ca orişice copil; el însă se cunoaşte căci are pe cap o chitic, tichie, căiţă, perdeă , sau pe...

Leacuri vechi

Profesorul Marcel Labbe a botezat cu un nume medical de fagomani pe cei oameni mâncăcioși, cari cred că trăiesc pe lume numai pentru a...

Placeri vechi

Vizualizari: 2.128 Curtezane celebre  (urmare) Amorul fizic, mai mult sau mai puțin „romantic”, dar rezultat din același instinct de reproducere, a avut o zeiță...

Placeri vechi

Vizualizari: 1.501 Curtezane celebre  (urmare) În primii ani ai Romei, în epoca regilor, o curtezană cu numele de Flora își câștigă celebritatea în același...