Connect with us

Hi, what are you looking for?

Cărți vechi

Istoria Marelui Împărat Alexandru Macedon (VII)

Sebastiano Conca, Alexandru cel Mare in Templul din Ierusalim, 1736
ISTORIA MARELUI ÎMPĂRAT ALEXANDRU MACEDON, ÎN VREMEA CÂND ERA CURSUL LUMII 5250 DE AN

Urmare

Şi purcese Alexandru cu oştile spre ţara Asiei şi acolo era o cetate mare, anume Troada, ce se cheamă greceşte Frigia, şi acolo judecau doisprezece filosofi. Iară dacă auziră troadenii, ieşiră înaintea lui Alexandru toţi cetăţenii şi filosofii şi se închinară cu plocon lui Alexandru, şi-i spuseră de Anţelus-craiul cât a fost de viteaz, şi cum au pierit atâţia domni mari, cum au pierit pentru o femeie ce o chema Elenuşa. Că oarecând pribegise Alexandru Paris de la Troada, şi mersese la Menelau craiul, şi pre Alexandru Paris îl boieriră; iară Menelau-craiul se duse la oaste departe şi lăsă pe Alexandru Paris precum îi grăise, cu Elenuşa; iară Elenuşa era preafrumoasă, şi se îndrăgise cu Alexandru Paris, şi luară comoara lui Menelau-craiul şi fugiră amândoi la Troada; şi dacă veni Menelau sau Melei-craiul, nu-şi găsi crăiasa, şi se mânie, şi ridică şapte crai elineşti cu el şi se strânseră oştile, şi merseră la Troada, şi o bătură doisprezece ani cu mare meşteşug, că mai tare cetate decât Troada nu era pe lume, că era făcută de Nevrod-împăratul.

Şi acolo pieriră grecii cu Anţelus-craiul, şi Alexandru Paris, şi păcătoasa Elenuşa şi mult popor fără număr pieri pentru o muiere.

Şi aceste toate le povestiră lui Alexandru, şi-i deteră plocon sabia lui Anţelus-craiul şi scoaseră inelul împărătesei de antrax piatră, şi aşa era acea piatră, că de se afla omul bolnav şi căuta într-însa, se însănătoşea de toate boalele. Şi scoaseră zugrăvit pe Anţelus-craiul.

Iară Alexandru se milostivi spre ei şi-i lăsă cu pace pe moşia lor. Şi grecii, cu voia lui Dumnezeu, merseră la Râm, şi acolo au întemeiat împărăţie mare, şi s-a ales un popor numit roman, de la care apoi au purces de au venit românii în Ardeal, în Moldova şi în Ţara Românească.

Alexandru se întoarse de acolo şi porni spre Persia, şi ajunse la hotarul lui Darie-împăratul. Iară Darie trimese iscoade la Alexandru. Veniră iscoadele şi văzură judecata lui dreaptă, şi pe el darnic, milostiv şi dulce la cuvânt, şi merseră iscoadele la Darie, şi spuseră, şi se miră Darie şi zise:

— Adevărat, acestea sunt semne de domn şi de împărat a toată lumea.

Darie apoi nu crezu să fie aşa, şi trimese cărţi pe la toţi domnii şi craii să se strângă oştile la Stâltrorinia: şi trimese la Eghipet şi la Ierusalim:

„Scriu vouă, ierusalimnenilor, şi vouă, egiptenilor. Aşa vă grăiesc, să nu vă închinaţi acelui tâlhar, feciorului lui Filip, că voi veni cu sabia şi vă voi scoate de la acest tâlhar. Altmintrelea să nu faceţi.“

Alexandru merse la Ierusalim, şi auziră ierusalimnenii că vine Alexandru spre ei. Şi într-acea vreme judeca Ierusalimul Ieremia prorocul, şi credea în Savaot Dumnezeu. Şi făcură sfat: închinase-vor lui Alexandru, au nu se vor închina? Alexandru puse tabăra aproape de Ierusalim şi trimese carte la ierusalimneni:

„Eu, Alexandru, împărat peste toţi împăraţii, scriu vouă, ierusalimnenilor, sănătate şi viaţă. Am luat Apusul tot, şi am venit la voi, şi vă zic să vă închinaţi mie, şi să-mi trimeteţi haraci şi oaste pe an, şi fiţi în pace pe moşia voastră.“

Şi merse solul la Ierusalim, şi cetiră cartea ierusalimnenii şi se spăimântară şi scriseră carte lui Alexandru:

„Iată noi, soborul Ierusalimului, scris-am la marele împărat Alexandru Macedon, sănătate! Am înţeles ce ne-ai scris, şi aşa să ştii împărăţia-ta că noi suntem sub mâna lui Darie şi nu cutezăm să ne închinăm ţie, că ne-om închina astăzi, iară mâine va veni Darie şi cu rea moarte vom muri. Ci te bate întâi cu Darie, şi de-l vei bate, noi ai tăi suntem.“

Alexandru ceti cartea ierusalimnenilor şi scrise altă carte:

„Eu, Alexandru, împăratul peste toţi împăraţii, scriu vouă, ierusalimnenilor, sănătate. Ce aţi scris am înţeles; dar nu se cade vouă să vă închinaţi lui Darie, că sunteţi oamenii lui Dumnezeu Savaot, iară Darie slujeşte idolilor; iară voi să ştiţi că până nu voi intra în Ierusalim, să mă închin lui Savaot Dumnezeu, până atunci nu mă voi bate cu Darie“

Şi trimese sol cu cartea, şi purcese cu oştile spre Ierusalim.

Ierusalimnenii cetiră cartea, iar Ieremia prorocul zise:

— O, ierusalimnenilor! Eu zic să ne închinăm lui Alexandru şi să-l lăsăm să intre în cetate cu cinste, că eu de acesta am prorocit.

Şi plăcură cetăţenilor aceste cuvinte, tuturor. Iară Alexandru văzu într-acea noapte în vis pe Ieremia prorocul, care-i zicea:

„Pas în Ierusalim şi te închină lui Savaot Dumnezeu şi mergi spre Darie, că-l vei bate, şi vei fi împăratul perşilor şi a toată lumea.“

Iară Alexandru spuse dimineaţa voievozilor visul. Şi ieşi Ieremia prorocul cu toţi ierusalimnenii înaintea lui Alexandru cu mare cinste, şi cum văzu Alexandru pe Ieremia prorocul, îl şi cunoscu, şi zise boierilor:

— Pe acesta l-am văzut astă-noapte în vis!

Şi descălecă Alexandru, şi sărută sfânta lui Aron, şi-l tămâie Ieremia prorocul cu cădelniţa de aur, şi-l binecuvântară şi toţi preoţii Ierusalimului, şi-l luă Ieremia de mână şi-l băgă în biserica Sionului. Şi se închină Alexandru lui Savaot Dumnezeu şi se lepădă de idoli. Şi începură a scoate daruri lui Alexandru. Şi scoaseră mai întăi galbini mulţi. Alexandru zise:

— Darul ce-mi daţi mie, eu îl dau lui Savaot Dumnezeu, să-i faceţi jertfă, că şi eu mă închin lui Savaot şi mă rog, şi întru el cred, şi el să-mi fie ajutor în tot locul şi să fie cu mine.

Şi dete aurul şi argintul lui Ieremia prorocul. Şi scoaseră pavăză de iachint piatră, şi scoaseră orăşenii 30 gălete de migdale, şi scoaseră 20 mii de cai hrăniţi. Şi şezu împăratul acolo şapte zile, şi se veseliră macedonenii cu ierusalimnenii, şi binecuvântă Ieremia pe Alexandru, şi zise:

— Împărate! Toată lumea vei lua, iar moşia ta nu vei mai vedea!

Şi se sărutară amândoi, şi purcese Alexandru la Eghipet spre cetatea lui Netinav-împăratul.

Urmează

Text anonim revăzut de Mihail Sadoveanu

Dacă ți-a plăcut acest articol, îți recomand să te abonezi, ca să nu pierzi continuarea.

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Recente

Newsletter

Despre Autor

Vitalie Bichir

Mă numesc Vitalie Bichir și sunt actor, dar asta n-are nici o legătură cu ce fac eu aici.
Adun texte scrise maidemult, care pentru unii, poate, sunt niște vechituri fără valoare, dar mie-mi plac și culmea, unele mă și distrează.
Adică vreau să fac / un fel de Bric-à-brac (uite că mi-a ieșit și-o rimă) , ceea ce însemnează din franțuzește: „Magazin de vechituri; vechituri, lucruri fără valoare, uzate și demodate” spune Dex-ul. Bric-à-brac-a-la-bichir.

 

Articole asemanatoare

Strigoi

Vizualizari: 3.930 Strigoiul se naşte ca orişice copil; el însă se cunoaşte căci are pe cap o chitic, tichie, căiţă, perdeă , sau pe...

Placeri vechi

Vizualizari: 2.474 Curtezane celebre  (urmare) Amorul fizic, mai mult sau mai puțin „romantic”, dar rezultat din același instinct de reproducere, a avut o zeiță...

Placeri vechi

Vizualizari: 1.879 Curtezane celebre  (urmare) În primii ani ai Romei, în epoca regilor, o curtezană cu numele de Flora își câștigă celebritatea în același...

Strigoi

Vizualizari: 1.694 ...Bărbaţelul meu Iubit! De aseara ai murit, Of! şi nu pociu sa te uit. Şi la altul sa ma uit! El acum,...