Connect with us

Hi, what are you looking for?

Cărți vechi

Istoria marelui împărat Alexandru Macedon (II)

Olimpia îl prezintă pe tânărul Alexandru lui Aristotel, Gerard Hoet, 1648-1733
ISTORIA MARELUI ÎMPĂRAT ALEXANDRU MACEDON, ÎN VREMEA CÂND ERA CURSUL LUMII 5250 DE AN

Urmare

Despre Olimpiada

Iară Filip, craiul din Macedonia, având a purcede la oaste, chemă pe Olimpiada-împărăteasa şi-i zise:

— Eu mă duc la oaste, şi tu feciori nu faci; iar acum de nu vei face fecior până mă voi întoarce de la oaste, tu nu vei mai fi cu mine!

Şi o sărută dulce şi se duse. Olimpiada era frumoasă fără seamăn şi era stearpă: fecior nu făcea. Şi mult se întristă ea de acel cuvânt şi era scârbită.

Ci o roabă a împărătesei ştia pe Netinav vraciul, adică doftorul, şi grăi:

— Doamnă Olimpiadă! Este aicea în cetatea noastră un vraci foarte mare, să-l întrebăm, poate are ierbi de feciori!

Iară împărăteasa mână roaba degrabă la vraciul Netinav şi-i zise:

— Vraciule, m-a mânat doamna mea împărăteasă să te întreb, poate ai ierburi de feciori.

Vraciul zise:

— Am ierburi de feciori.

Roaba se întoarse la împărăteasă şi spuse că are vraciul ierburi de feciori. Împărăteasa chemă pe Netinav; şi el se duse şi o văzu frumoasă fără seamă. Şi grăi împărăteasa:

— Omule! Putea-vei tu să faci să nasc feciori? Că bună plată îţi voi da.

Iară el fu săgetat în inimă de frumuseţa ei, şi zise:

— Văd că va să fie cu tine Amon Dumnezeu, şi vei naşte un fiu.

Iară ea zise:

— Cum ştii, aşa să faci.

Şi el vorbi:

— Va veni Amon Dumnezeu, iară tu să fii singură într-o casă; şi să-mi arăţi uşa; şi de cei vei vedea să nu te sperii.

Şi-i arătă ea lui Netinav uşa; şi se duse sara Netinav la Olimpiada. Şi se făcu cu capul de leu, şi cu picioarele de vultur, şi cu coadă de aspidă, şi cu două aripi: una era neagră şi alta era de aur. Şi aşa intră la Olimpiada în casă, şi stânse lumânarea şi se culcă cu ea. Iară dimineaţa fu om ca şi alţii, şi-i zise:

— De azi înainte să nu bei vin, nici mied, nici nimic spurcat să nu mănânci, că ai început să faci fiu care va fi împărat a toată lumea, peste toţi împărăţii. Şi să-mi faci casă aproape de tine şi să mă chemi când va veni vremea să naşti!

Olimpia, mama lui Alexandru, vizitata de Zeus sub chipul unui șarpe, lucrare atribuita lui Andrea Boscoli, 1560-1608

Şi-i făcu chilie aproape de ea, şi-l hrănea şi-l ţinea foarte bine, şi se bucura Olimpiada.

Nașterea lui Alexandru

Ceasul naşterii veni, şi împărăteasa chemă pe Netinav şi-i zise:

— Ceasul naşterii a sosit.

Şi căută Netinav în stele şi zise:

— Să ţii puţintel, să nu naşti, că este ceas rău şi planetele nu s-au tocmit pe stare, şi crugul stă pe lună şi zodiile n-au purces, şi stelele stau pe loc, şi de vei naşte acum, vei naşte om prost ca şi alţi oameni.

Şi ţinu puţintel până stătură planetele pe tocmeală şi născu fiu, şi zise:

— Să-i punem numele Alexandru.

Şi s-a născut feciorul în luna lui martie a douăsprezecea zi, şi-l luă moaşa şi-l duse la biserica lui Amon şi Apolon Dumnezei şi-l binecuvântară preoţii şi-i puseră numele Alexandru. Greceşte aşa se cheamă, iară româneşte mare, ales, că era mai ales decât toţi.

Iară Filip-craiul venea de la oaste, de la Darie-împărat; şi într-o noapte văzu în vis; şi ieşi din cort, se aşeză dinaintea cortului, şi chemă pe Aristotel, şi-i spuse visul zicând:

— Văzut-am astă-noapte în vis ca mi-a adus Amon Dumnezeu un fecior mic.

Şi filosoful i-a răspuns:

— Bucură-te, Filipe, că ai dobândit fiu din Olimpiada!

Şi vorbind el astfel, sosi un vultur mare şi trecu peste Filip, şi-şi lăsă oul în poala lui Filip; iară craiul se sperie şi sări de pe scaun, şi oul îi căzu jos din poală, şi crăpă oul şi ieşi un şarpe mic din el, şi înconjură oul, şi când vru să intre îndărăt, muri la gura oului. Aristotel zise:

— Craiule  Filipe!  Să  ştii  că  visul  tău se   va  izbândi,  că  acel ou  este pământul, iară şarpele cel mic este fiul tău, şi va lua lumea toată şi la moşia lui nu va mai merge.

Într-aceea sosiră boierii de la Olimpiada şi spuseră lui Filip că a născut împărăteasa fiu; şi se veseli Filip-craiul, şi purceseră spre Macedonia. Şi cum s-a apropiat, ieşiră înainte-i toţi boierii cu daruri şi cu fiul, şi se închinară înaintea lui Filip-craiul; iară lui Filip bine-i păru de fiu, şi-l luă în braţe şi-l binecuvântă, şi zise fiului:

— Bucură-te, al doilea Iosif preafrumoase!

Şi au înţeles craii, şi Eraclie-împărat. Şi-l luă şi Aristotel pe Alexandru în braţe, şi-l binecuvântă şi zise:

— Să fie mâna ta peste toţi împăraţii din lume.

Şi merse la Filipus cetate şi mult se veseli craiul.

Copilăria lui Alexandru

Iară Filip-craiul chemă pe Aristotel, şi-i zise:

— Dascăle   Aristotel,   să-l   iei   pe   Alexandru   meu   să-l   înveţi   cartea   şi filosofia ta, şi înţelepciunea ta Şi-l luă Aristotel şi-l învăţă carte, într-un an  Psaltirea şi Psalmii;  şi se mirau voinicii de el, cum învăţa aşa de iute şi bine.

Într-o zi se duse Netinav la Olimpiada şi zise:

— Împărăteasă Olimpiado! Să spui lui Alexandru să vie la mine, să-l învăţ filosofia mea. Să vie sara la mine să-l învăţ cursul planetelor, starea crugului, umbletul zodiilor, numerile, temeliile şi cetirea stelelor.

Olimpiadei îi plăcu aceasta şi chemă pe Alexandru şi-i zise:

— Fătul meu Alexandre, iată acest filosof foarte mare, şi cetitor de stele, ştiutor de planete şi de crugul cerului, şi mi-ar fi voia să înveţi.

 Şi mai zise mumă-sa: Sărută mâna lui Netinav.

Şi Netinav încă sărută pe Alexandru. Iară Olimpiada zise:

— Şezi, dascăle, şi primeşte al tău la tine!

Şi vorba asta nu o pricepu Alexandru. Netinav zise:

— Să vie Alexandru sara la mine şi ziua la Aristotel; la mine noaptea, ca să-l învăţ cetitor de stele, şi umbletul planetelor şi zodiile cerului.

Şi aşa mergea Alexandru până la amiazi la Aristotel filosoful la învăţătură, iar în desară mergea la Netinav-împăratul ; şi învăţă şapte ani filosofia lui Aristotel şi a lui Netinav, mândria Eghipetului.

Într-o zi strânse Aristotel două sute de coconi de vârsta lui Alexandru şi puse pe Alexandru peste o sută, şi pe Potolomei peste altă sută, să ispitească norocul lui Alexandru ; şi făcu şi tocmi două oşti ; şi se loviră cu suliţi de trestii, şi se tăiară cu săbii de lemn, şi bătu Alexandru pe Potolomei, şi sparse oastea lui Alexandru pe oastea lui Potolomei. Iară Aristotel privea din foişor, şi zise:

— O, dragul meu Alexandre! De vei fi tu împărat, ce bine îmi vei face?

Alexandru zise:

— Nu trebuieşte a făgădui darul până ce nu-l va da Dumnezeu, iară viţa de la par nu se depărtează.

Iară într-o zi se sui Alexandru cu Netinav într-un foişor înalt, după ce învăţase toată filosofia lui pe tablă. Şi zise Alexandru:

— Dascăle, toate m-ai învăţat şi toate le ştii bine. Acum să-mi spui de la cine îţi va fi moartea. Ştii tu cum vei muri?

Netinav zise :

 — Ştiu, de mâna unui fecior al meu voi muri.

Alexandru gândi: „Fecior n-are; vedea-voi eu frica lui”. Şi-l împinse din foişor jos. Atunci grăi Netinav:

— Oh! oh! sufletul meu Alexandre! Vezi, spusu-ţi-am eu că voi muri de mâna unui fecior al meu ; și tu mie îmi eşti fecior şi nimeni n-a ştiut, fără numai Olimpiada. Deci eu mor, şi sufletul meu merge la iad, unde au mers toţi dumnezeii elineşti.

Şi Netinav muri: iară Alexandru, auzind aceste cuvinte, se spăimântă şi se pogorî din foişor jos, şi se duse la mumă-sa, şi-i spuse ce făcuse cu Netinav.

Mumă-sa, auzind, s-a spăimântat. Alexandru întrebă pe mumă-sa:

— Îmi este mie tată?

Iară mumă-sa răspunse:

— Da, îţi este tată.

Şi-l îngropară cu cinste; şi de aceasta Filip n-a ştiut. Şi astfel se sfârşi Netinav al Eghipetului.

Urmează

Text anonim revăzut de Mihail Sadoveanu

Dacă ți-a plăcut acest articol, îți recomand să te abonezi, ca să nu pierzi continuarea.

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Recente

Newsletter

Despre Autor

Vitalie Bichir

Mă numesc Vitalie Bichir și sunt actor, dar asta n-are nici o legătură cu ce fac eu aici.
Adun texte scrise maidemult, care pentru unii, poate, sunt niște vechituri fără valoare, dar mie-mi plac și culmea, unele mă și distrează.
Adică vreau să fac / un fel de Bric-à-brac (uite că mi-a ieșit și-o rimă) , ceea ce însemnează din franțuzește: „Magazin de vechituri; vechituri, lucruri fără valoare, uzate și demodate” spune Dex-ul. Bric-à-brac-a-la-bichir.

 

Articole asemanatoare

Strigoi

Vizualizari: 3.879 Strigoiul se naşte ca orişice copil; el însă se cunoaşte căci are pe cap o chitic, tichie, căiţă, perdeă , sau pe...

Leacuri vechi

Profesorul Marcel Labbe a botezat cu un nume medical de fagomani pe cei oameni mâncăcioși, cari cred că trăiesc pe lume numai pentru a...

Placeri vechi

Vizualizari: 2.444 Curtezane celebre  (urmare) Amorul fizic, mai mult sau mai puțin „romantic”, dar rezultat din același instinct de reproducere, a avut o zeiță...

Placeri vechi

Vizualizari: 1.845 Curtezane celebre  (urmare) În primii ani ai Romei, în epoca regilor, o curtezană cu numele de Flora își câștigă celebritatea în același...