Connect with us

Hi, what are you looking for?

Moda veche

Istoria cosmeticii

Folosirea produselor şi a mijloacelor de întreţinere şi înfrumuseţare a aspectului exterior al individului este în zilele noastre aşa de integrată în viaţa cotidiană atât a femeilor, cât şi a bărbaţilor, aşa de la sine înţeleasă, aşa de în firea lucrurilor, încât o pledoarie, astăzi, în favoarea cosmeticii este cu totul inutilă. Cosmeticele se folosesc pe scară largă, nu mai este nevoie de niciun îndemn pentru aceasta. Nu este însă de prisos să vedem care a fost drumul parcurs de cosmetică din cele mai vechi timpuri şi până la noi, ce datorăm înaintaşilor noştri în materie de cosmetică. Vom constata că le datorăm, dacă nu totul, oricum, enorm de mult: cosmetica din zilele noastre pare o variantă adusă la zi a celei din antichitate.

Cea mai bună scrisoare de recomandare

Cu aproape două milenii în urmă, împăratul şi filozoful roman Marc Aureliu spunea că aspectul exterior al omului este „cea mai bună scrisoare de recomandare a lui“. Or, în compunerea acestui aspect exterior cosmetica ocupa un loc cât se poate de important.

Dovezile de care dispunem atestă că mijloacele de înfrumusețare erau larg folosite în Egiptul antic. Acolo au fost descoperite numeroase rețete de preparate cosmetice, ale căror texte sunt adesea sculptate în pereții templelor, căci aromatele, cremele şi vopselele pentru faţă erau destinate în primul rând preoţilor care oficiau slujbele religioase.

Osiris

Operele de artă ale vechilor egipteni ajunse până la noi, în primul rând desenele, dar şi unele obiecte de ritual funerar, ne ajută să ne facem o idee mai exactă cu privire la cosmetica din ţara faraonilor în comparație cu același fenomen din alte civilizaţii antice. Descoperim astfel că tocmai de atunci şi de acolo, din Egiptul antic, provine împărţirea oamenilor în persoane cu pielea albă şi indivizi bronzaţi, negricioşi, împărţire çare a durat aproape până în zilele noastre.

Într-adevăr, dacă în secolul XX, mai ales în a doua jumătate a lui, o femeie bronzată de razele soarelui este considerată mai atrăgătoare decât una cu pielea albă, de-a lungul a peste 40 de veacuri culoarea albă ca laptele a fost cinstită ca unul din atributele de prim rang ale feminităţii.

Paolo Veronese, Moise salvat din apa, 1575-80

Când Paolo Veronese a pictat, în una din frescele lui, o doamnă nobilă împreună cu slujitoarea ei, prima a fost înfățișată cu o piele albă ca zăpada, iar a doua cu o faţă brună, arsă de soare. Astfel, albul feței sublinia apartenența socială a doamnelor din aristocrație, spre deosebire de tărânci și, în general, de femeile din popor, care aveau fețele înnegrite de soare. Concomitent cu stirpea nobilă, albul feței era asociat cu lumina, cu ziua, cu soarele (invers decât astăzi, când soarele înseamnă bronzare!), cu perlele, cu crinul alb şi cu zăpada – simboluri ale purității și neprihănirii.

Ochii mari ai egiptencelor

În Egiptul antic – la fel ca, mai pe urmă, în Grecia antică şi în Imperiul roman – se foloseau ca mijloace cosmetice, de obicei, vopsele de păr, creme de faţă, tuș negru pentru ochi, rășină și ceară pentru depilare, uleiuri aromate pentru emolierea pielii, culoarea stacojie pentru colțurile ochilor. Egiptencele din antichitate au fost acelea care au înțeles primele cât de încântătoare devine fața dacă se face machiajul ochilor. Femeile din zilele noastre au preluat în întregime această metodă a cosmeticienilor din vechime şi o folosesc din plin.

Vasele în care se păstra vopseaua neagră pentru ochi, numită „mastim”, ceea ce însemna „culoarea care face ochii să vorbească”, aveau uneori forma de lingură. Cel mai cunoscut dintre recipientele de acest fel ajunse până la noi se păstrează la Luvru şi se numeşte „Sclava care înoată”.

Sclava care înoată

El reprezintă o femeie în poziţie lungită, cu braţele întinse înainte, în care este fixată o ceşcuţă cu capac unde se păstra vopseaua. Aceasta se dădea sub forma unei dungi înguste, începând de la coada ochilor, din care pricină ochii păreau mai mari şi mai alungiţi. Acest efect era mult sporit de fardul alb a feţei şi de coafura voluminoasă, înfoiată, care micşora foarte mult faţa egiptencelor; ca urmare, ochii cu machiaj păreau şi mai mari, iar privirea mai adâncă, mai expresivă.

Nefertiti

Este foarte probabil că frumoasele din Egiptul antic îşi vopseau, cu ajutorul unei periuțe speciale, și genele; la această concluzie ne duc unele portrete ce s-au păstrat până în zilele noastre. Din păcate, nu avem nicio confirmare artistică a unui alt procedeu subtil, menționat în câteva texte: marcarea cu culoare bleu a liniilor venelor pe faţă. Cu acest „șiretlic cosmetic” ne vom întâlni din nou în Franța secolului ai XVII-lea. Era bine cunoscută în Egipt şi o astfel de componentă importantă a cosmeticii de astăzi cum este rujarea buzelor. Despre acest lucru ne informează un papirus care se află la Muzeul din Torino şi în care este înfățișata o doamnă din nobilime care își vopsește buzele cu o pensulă mică.

Urmează

Almanahul Flacăra, 1988

Dacă ți-a plăcut acest articol, îți recomand să te abonezi, ca să nu pierzi continuarea.

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Recente

Newsletter

Despre Autor

Vitalie Bichir

Mă numesc Vitalie Bichir și sunt actor, dar asta n-are nici o legătură cu ce fac eu aici.
Adun texte scrise maidemult, care pentru unii, poate, sunt niște vechituri fără valoare, dar mie-mi plac și culmea, unele mă și distrează.
Adică vreau să fac / un fel de Bric-à-brac (uite că mi-a ieșit și-o rimă) , ceea ce însemnează din franțuzește: „Magazin de vechituri; vechituri, lucruri fără valoare, uzate și demodate” spune Dex-ul. Bric-à-brac-a-la-bichir.

 

Articole asemanatoare

Strigoi

Vizualizari: 2.969 Strigoiul se naşte ca orişice copil; el însă se cunoaşte căci are pe cap o chitic, tichie, căiţă, perdeă , sau pe...

Leacuri vechi

Profesorul Marcel Labbe a botezat cu un nume medical de fagomani pe cei oameni mâncăcioși, cari cred că trăiesc pe lume numai pentru a...

Placeri vechi

Vizualizari: 2.228 Curtezane celebre  (urmare) Amorul fizic, mai mult sau mai puțin „romantic”, dar rezultat din același instinct de reproducere, a avut o zeiță...

Placeri vechi

Vizualizari: 1.625 Curtezane celebre  (urmare) În primii ani ai Romei, în epoca regilor, o curtezană cu numele de Flora își câștigă celebritatea în același...