Connect with us

Hi, what are you looking for?

Scoala veche

Instruirea copilului de la naștere până la șase ani

Carolus-Duran, Veselie,1870

Cine nu ştie ce grijă poartă pomul pentru ramurile sale, oricât de răsfirate ar fi ele, care îndată din tinereţe, au trebuit din el să răsară şi apoi să crească? Altfel nici nu se poate. Şi cine nu ştie, că animalul care, îndată la a sa zămislire, nu a primit toate membrele sale, ulterior nu le mai primeşte? Cine poate îndrepta făptura, care a venit în lume oarbă, oloagă, ruptă sau strâmbă?

Deci şi omul, pentru ca să fie, în tot timpul vieţii, aşa după cum trebuie să fie, trebuie format chiar din clipa când se împreunează în el trupul cu sufletul, pentru ca el să fie apoi nobil, ca vas al milei lui Dumnezeu, şi mai mult, ca icoana Dumnezeului celui viu.

De aceea părinţii să nu amâne instrucţia copiilor lor, încredinţându-o abia preceptorilor sau preoţilor, căci e greu a îndrepta pomul crescut strâmb sau a curăţi mlădiţele tufişurilor; ci ei înşişi trebuie să se ocupe cu creşterea odoarelor, date lor de către Dumnezeu, ca astfel acestea sub supravegherea lor şi cu ajutorul lui Dumnezeu, să prospereze mult, atât la trup, cît şi în înţelepciune şi har înaintea lui Dumnezeu şi a oamenilor.

Am arătat nu odată, că cine vrea să placă lui Dumnezeu şi oamenilor, trebuie instruit în cele trei direcţii: în evlavie, moralitate şi în diferite cunoştinţe literare. Este deci de datoria părinţilor, să pună aceste trei fundamente în inimile copiilor lor, chiar in aceasta primă şcoală de creştere. De aceea, e necesar să demonstrez aici, ce cale trebuie să apuce părinţii şi cât de mult să aprofundeze explicarea noţiunilor fundamentale, ca să le poată pricepe copiii pînă la vârsta de 6 ani. ‘

EVLAVIA cea adevărată şi mântuitoare zace în aceste trei lucruri:

  • întâiu, inima noastră să tindă totdeauna şi pretutindeni spre Dumnezeu şi să-l caute pe El în toate lucrurile sale;
  • al doilea, aflând şi cunoscând urmele lui Dumnezeu, întotdeauna şi pretutindeni inima noastră să cinstească pe Dumnezeu cu frică, dragoste şi ascultare;
  • al treilea, amintindu-şi astfel mereu de Dumnezeu, inima noastră să petreacă întotdeauna în gânduri la Dumnezeu, aflându-şi în el pace, plăcere şi bucurie.

Aceasta este evlavia cea adevărată, raiul desfătării divine pe care o poartă cu sine omul; bazele ei să se explice deci copiilor pînă la 6 ani astfel, ca ei să ştie: că este Dumnezeu, că este atotprezent, că este atotvăzător, că cine îl ascultă, aceluia îi dăruieşte mîncare, băutură, haine şi toate cele trebuincioase; că cine nu-l ascultă pe acela îl ucide. De aceea se cuvine sa avem frică de el şi la el să ne rugăm mereu şi să-l iubim ca pe Părintele cel mai înalt, şi să facem ceea ce el prin proroci ne ordonă etc. Atât de departe putem cu mult succes să introducem în religie pe copiii de vîrsta pînă la 6 ani.

În chestiuni de MORALĂ şi virtuţi copiii să se deprindă cu:

  • a) cumpătare, adică să mănânce şi să bea numai după trebuința naturii şi să nu se îndoape sau să se adape peste măsură;
  • b) bunăcuviinţă, adică să se folosească de obiceiuri bune la mâncare, băutură, haine şi împodobirea trupului;
  • c) respect faţă de bătrîni, atenţie în fapte, vorbe şi priviri;
  • d) ascultare faţă de preposiţii lor, ca la orice chemare să fie la îndemâna lor;
  • e) foarte necesar este a-i învăţa să spună adevărul, ca toate cuvintele lor să fie, precum porunceste Hristos: „da-da, nu-nu“. Să nu se deprindă cu înşelăciune şi vorbe neadevărate, ca nici măcar în glumă să nu le rostească;
  • f) dreptate, adică să înveţe a nu se atinge de lucrurile străine, a nu le lua, a nu le fura, nici a le îndosi sau a face pagubă din ciudă;
  • g) bine este a-i deprinde la muncă, ca să nu fie trândavi;
  • h) să înveţe a vorbi, dar şi a tăcea atunci, cînd este de trebuință, aşa în timpul rugăciunii, sau cînd vorbeşte unul mai bătrîn;
  • i) pot fi instruiţi în răbdare şi înfrînare a voinței lor, pentru ca îndată, la lucruri mici, să se deprindă a se stăpîni, pînă nu se înrădăcinează pasiunile ;
  • j) amabilitatea faţă de cei mai în vîrstă este o podoabă frumoasă a tineretului; de aceea el să fie cu ea deprins chiar din fragedă copilărie; va urma
  • k) apoi bunacuviinţă în mişcări, căci copiii vor știi să fie prietenoși, vor saluta,vor mulțumi, vor da mîna, se vor închina, vor mulțumi când li se va da ceva etc. ;
  • l) dar să evite mișcări negândite, ca să nu pară îngâmfați ci să fie serioşi în gesticulaţii şi purtare exterioară, ca să fie cu judecată, pudoare și cruţare în toate. Copilul crescut în aceste virtuţi (precum se spune despre copilul Hristos) va găsi uşor har înaintea lui Dumnezeu şi a oamenilor.

În ce priveşte ARTELE, ele se împart în trei specii:

e ştiut, că noi ne deprindem a cunoaşte unele lucruri, altele a le face, iar despre altele a şi vorbi; sau, mai bine este să cunoaştem toate (afară de cele rele), să facem toate şi să vorbim despre toate;

  • a) în cunoaşterea lucrurilor naturale (în fizică), copilul până la 6 ani, poate să ştie numele elementelor: al pămîntului, apei, vânturilor, focului, apoi al ploilor, zăpezîi, gheții, plumbului, fierului etc., şi al unor plante, mai ales al pomilor, apoi al animalelor, pentru ca să ştie deosebirile între peşte, pasăre, vită etc.; în sfîrşit să cunoască numele şi funcţiunea membrelor corpului său;
  • b) din optică e folositor dacă va şti ce este lumina, întunericul, felurile culorilor etc.;
  • c) din astronomie să știe ce este soarele, luna și stelele
  • d) din geografie îi va fi de bază ceea ce va învăţa până la 6 ani și anume: că locul nașterii sale este un sat, târg, oraș sau castel; să înțeleagă ce este câmpul, dealul, muntele, rîul etc.;
  • e) din cronologie să ştie, ce este ora, minutul, ziua, noaptea, săptămâna, iarna, vara etc.;
  • f) din istorie să-şi memoreze câteva evenimente din ultimii 3-4 ani, fie chiar numai evenimente copilăreşti, întâmplate în casă, oricât de ştearse ar fi amintirea lor.
  • g) din economie să cunoască, ce este servitorimea din casă şi cine face parte din ea;
  • h) din politică să înţeleagă ce este un primar, un consilier comunal, un prefect; că orăşenii se întrunesc în adunări comunale etc.

Unele lucrări se fac cu mintea şi cu limba, ca de exemplu dialectica, aritmetica, geometria, muzica; altele cu mintea şi cu mâinile, ca unele lucrări fizice:

  • a) din dialectică copilul pînă la vîrsta de 6 ani, să ştie bine a deosebi, ce este o întrebare şi ce un răspuns; că răspunsul trebuie întotdeauna să fie potrivit întrebării, ca să nu vorbească unul despre mere, iar altul să-i răspundă despre prune;
  • b) din aritmetică va fi destul, dacă va deosebi ce este mult şi ce e puţin, să ştie să numere până la 20, să deosebească numerele cu pereche şi fără pereche, să ştie că 3 e mai mult decât 2, că adaugând unu la 3 face 4 etc.;
  • c) din geometrie să înţeleagă ce este mare, mic, lung sau scurt, lat sau îngust, gros sau subţire, ce este o brazdă, un cot, o prăjină etc.;
  • d) din muzică să poată cânta pe de rost câteva cântece uşoare;
  • e) din lucrul manual să ştie să taie, să radă, să încarce, să înşurubeze, să desşurubeze etc., cum e și așa obiceiul copiilor.

Graiul se formează și se dezvoltă prin gramatică, retorică și poezie:

  • a) gramatica la un copil până la 6 ani consistă în aceea, că copilul e în stare să spună în limba sa maternă totul cât pricepe, fie chiar cu greşeli, numai să rostească lămurit şi cu înţeles;
  • b) din retorică să cunoască la vârsta sa unele gesturi, care se potrivesc cu trebuinţele sale, imitând unele figuri oratorice;
  • c) din poezie să ştie să spună pe de rost cîteva poezii uşoare;

Învăţământul acesta progresiv să nu se facă însă în amănunte şi cumpănind prea mult anii şi lunile copilului (ceea ce se face mai târziu în şcoală), ci totul să se facă în mod ‘sumar, pentru că:

  • a) nu toţi părinţii sunt în stare a da o astfel de instrucţie în casele lor, cum ea se face apoi în şcoală, unde nu se face altceva şi unde alte lucruri nu produc tulburare;
  • b) nu toţi copiii au la această vîrstă aceleaşi aptitudini; unul înţelege şi începe să vorbească deja la vîrsta de un an, altul abia la 2 sau chiar la 3 ani.

De aceea trebuie să arăt în amănunte, cum să fie instruiți copiii până la vârsta de 6 ani: în înțelepciune, în lucrări și arte, în vorbire, în purtare și virtuți și în pietate.

Urmează

Comenius, Didactica magna. 1654

POVEȘTI * LEGENDELE OLIMPULUI * SUPERSTIȚII * STRIGOI * CURTEZANE CELEBRE * REȚETE VECHI ROMÂNEȘTI * DICȚIONAR INFERNALVRĂJITORIE * DESCÂNTECE SFATURI PRACTICE …

  • Dacă vrei să fii la curent cu ce noutăți de maidemult apar pe aici, îți recomand să te abonezi .
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Recente

Newsletter

Despre Autor

Vitalie Bichir

Mă numesc Vitalie Bichir și sunt actor, dar asta n-are nici o legătură cu ce fac eu aici.
Adun texte scrise maidemult, care pentru unii, poate, sunt niște vechituri fără valoare, dar mie-mi plac și culmea, unele mă și distrează.
Adică vreau să fac / un fel de Bric-à-brac (uite că mi-a ieșit și-o rimă) , ceea ce însemnează din franțuzește: „Magazin de vechituri; vechituri, lucruri fără valoare, uzate și demodate” spune Dex-ul. Bric-à-brac-a-la-bichir.

 

Articole asemanatoare

Strigoi

Vizualizari: 4.655 Strigoiul se naşte ca orişice copil; el însă se cunoaşte căci are pe cap o chitic, tichie, căiţă, perdeă , sau pe...

Strigoi

Vizualizari: 2.677 ...Bărbaţelul meu Iubit! De aseara ai murit, Of! şi nu pociu sa te uit. Şi la altul sa ma uit! El acum,...

Placeri vechi

Vizualizari: 2.690 Curtezane celebre  (urmare) Amorul fizic, mai mult sau mai puțin „romantic”, dar rezultat din același instinct de reproducere, a avut o zeiță...

Placeri vechi

Vizualizari: 2.177 Curtezane celebre  (urmare) În primii ani ai Romei, în epoca regilor, o curtezană cu numele de Flora își câștigă celebritatea în același...