Connect with us

Hi, what are you looking for?

Leacuri vechi

Însemnare de multe leacuri la oameni bolnavi

Public mai jos, după două manuscripte din prima jumătate a veacului trecut, un număr de reţete de leacuri băbeşti.

Ele, precum se vede, au fost adunate de dascăli ştiutori de carte de ici şi de colo, din viaţa ţăranului, şi apoi în- semnate, spre a nu se uita şi spre a Ie fi ia îndămină. Primul manuscris este scris în comuna Măţău din jud. Muscel. Cel de-al doilea însă, de pe unele particularităţi de limbă, pare a fi scris de un romîn din Moldova. Manuscrisul acesta, scrii- torul spune că l-a copiat de pe altul mai vechiu.

Const. N. Mateescu, 1907

1. Pe cine muşcă şarpele în apă.

Rădăcină de bozeu să-i dai să bea în vin de 3 ori.

2. De durere de inimă.

Apă de trandafir şi apă de pelin să le amestece, să-i dea să bea.

3. De umflătură de inimă.

Cuişoare jumătate de dram şi turta-lupului două dra- muri să le pisezi ca făina, să amesteci în miere şi în rachiu şi să-i dai să bea dimineaţa pe nemîncate.

4. De mîncătură de ochi.

Apă de scaiu voinicesc, să se spele pînă va lua tămăduire

5. De tuse.

Rădăcini de căpşune şi cu vin să le fierbi bine într’o ulcea nouă de o jumătate de oca şi să-i dai să bea dimi- neaţa pe nemîncate.

6. Cui pute gura.

Frunză de salcie albă să fiarbă în oţet şi să spele gura adesea.

7. De durere de măsele.

Olercă albă şi piper un dram să-1 pisezi şi să-1 amesteci la un loc şi să pue pe măseaua care doare cu bun leac.

8. De rîIe

Trei dramuri pucioasă, un dram iarbă de puşcă, 4 dra- muri untură de rîmătoriu vechiu, să le amesteci la un loc şi să se ungă.

9. De rîie căprească.

Argint viu 2 dramuri şi iarbă de puşcă 9 dramuri şi rădăcină de stirigoaie 2 dramuri şi omag 2 dramuri, să le pisezi bine la un loc şi să se ungă de 9 ori.

10. De pecingine.

Cumpără ţelină un gram şi să o amesteci cu unt şi să se ungă pecinginele, că-i va trece.

11 Cine nu poate ţinea pisatul.

Caută burete de mare şi să-1 arză scrum şi caută şi inimă de iepure şi o usucă bine şi pisează ca făina şi să le amesteci bine la un loc şi-i dă în lapte dulce să bea.

12. De şoldorariţă.

Sapă iarba siripăţului vinerea şi duminica la sfîrşitul lunii şi să fie curată de 15 zile. Să facă 15 metanii şi apoi să o sape şi să o spele şi Vineri să o pue într’o oală nouă şi să o umple cu vin şi să o acopere cu o turtă de pîine şi să puie şi o lespede d’asupra şi să pue să fiarbă bine şi din loc să nu să clătească pînă va fierbe. Apoi să o ia dela foc şi să bea în toate zilele de cîte 3 ori şi să mănînce din iarbă cu sare ziua de cîte 3 ori pînă la 11 zile.

13. De durere de cap.

Să caute pelin alb şi frunza să o opărească cu oţet şi să caute postav roşu şi-l arde în foc, şi-l face scrum, şi miere şi albuş de ou şi le amestecă toate la un loc şi să se lege la cap.

14. De durere de cap.

Caută hrean şi-l pisează şi pică în urecliia omului picături.

15. Cînd întră şarpele în om de curind.

Farămă 13 lulele cu ciubuce cu tot şi le fierbe bine şi să bea zamă dimineaţa pe nemîncate şi să-1 ţie nemîncat.

16. De şoldariţă.

Să sapi 9 rădăcini de turiţă şi 9 de drog şi să iai lipi- cioasă cît vei apuca cu mîna şi acestea să le sapi Vinerea pînă a nu răsări soarele şi să le pui la foc într’o oală nouă de una oca apă neîncepută sau cu vin. Şi de te va întîlni cineva să taci şi să faci focul odată şi să pui apa sau vinul şi să lipeşti cu o turtă de pîine şi să o fierbi bine. Şi d’aci să o iai de la foc şi să o pui să stea. Şi cînd va fi Luni dimineaţa şi Miercuri şi Vineri, să beai de toată ziua de cîte 3 ori cu capul la pămînt şi acolo să pui pîine şi sare în loc.

17. De lovitură.

Caută săpunel şi rădăcină de odolean cu frunză cu tot şi frunză de antonie şi să le fierbi într’o căldare la un loc şi să-l scalde în 3 zile ; ziua de 3 ori şi cu rădăcină de an- tonie să-1 afume.

18. Pentru buba oii.

Broaşte vii să pui pe dînsa, ori unde va fi: ori la mînă, ori la picior, ori la cap, aceasta este leacul.

19. Pe cine calcă cea nevoe.

Caută sămînţă de bujor, să bea în 9 dimineţi pe ne- mîncate.

20. De mîna sau de picior scrintit.

Frunză de leuştean şi sămînţă de cucută să le fiarbă şi să se oblojască de 3 ori pe zi. Şi este de-i zic : maţu-pă- mîntului, este găunos ; şi să bea apă cu el.

21. De cocon cînd cade în boală cîinească.

Untură de somn să-1 ungi de 9 ori, că-i va trece.

22. Care cucon se surpă de mic.

Caută inimă de şarpe şi ceapă; îmbaeră într’o aţă şi leagă la grumazii coconului.

23. Cine are păduchi mici ia ochi.

Caută argint viu şi iarbă de puşcă să ungă pe trup. Ori zmoală de tutun din ciubuc. Să bagi un paiu în ciubuc şi să-1 scoţi şi zmoală de aceia să dai la ochi binişor să nu între în ochi.

24. Pă cine loveşte lovitura.

Măsură-1 cu măsura care măsură omul mort; şi să măsuri cu un fir de mătase roşu cruciş şi apoi pune mătasea împreună cu varga şi o îngroapă la un copac.

25. De durere de picioare.

Frunză de dafin şi baligă de oaie să le amesteci şi să lege la picioare pe unde-1 doare, că va lua tămăduire.

26. De gîlci la grumaz.

Piatră vînătă şi humă cu oţet tare să pisezi şi să te legi la gît, că te vei tămădui.

27. De sfrinţie care este în faţă.

Cumpără chiclazăr un dram, var un dram şi le ames- tecă cu unt de lemn, să se ungă pe trup ; iar de va întră la os, să sapi rădăcină de curpene de pădure şi să o pisezi bine şi dă omului să bea 15 zile.

28. De asurzie.

Spumă de mare un dram şi ridiche neagră creaţă şi s’o scobeşti şi ce vei scoate dintrînsa, să pisezi bine şi să presări şi sare peste dînsa şi să bagi acea pisată iar în sco- bitură şi o acopere şi o pune în pămînt 3 zile şi a treia zi să o scoţi şi să pici din acea ridiche în urechile omului în 3 zile, cîte odată pe zi.

29. De mînă frîntă sau de picior frint.

Sapă rădăcină de iarba lui Tatin şi rădăcină de omag, amîndouă să le pisezi bine şi să le fierbi în lapte dulce şi să se lege la piciorul cel frînt ziua de 3 ori, pînă în 5 di- mineţi.

30. De omul surpat proaspăt.

Caută melci de cîmp şi-i zdrobeşte bine cu coajă cu tot şi să bea ziua de 3 ori cu lapte dulce şi picioarele să stea mai sus de cît capul.

31. De surpătură veche.

Siripăt la sfârşitul lunii, vinerea; să o fierbi în lună nouă plină cu vin şi astupat vasul la gură cu turtă de pîine şi să-i dai să bea în 15 zile şi sămînţă de acea iarbă şi altă băutură să nu bea într’acele zile.

32. De chelbăşie.

Cumpără ţilom şi-1 pisează bine şi să-1 fierbi în unt şi să-1 ungi pe cap, pînă se va tămădui.

33. Cui coace ţîţele femeii.

Caută rădăcină de fierea pămîntului şi rădăcină de ca- lofir un dram şi sofran şi să le pisezi toate la un loc şi să le fierbi în lapte dulce şi să se oblojască la ţîţe în 3 zile.

34. De tăetură de sabie.

Două dramuri sacîz; 1 dram tămîe albă; 2 de seu de oaie ; 4 dramuri de ceară să le amesteci toate la un loc şi să te legi la rană.

35. Cine are colţ în trup.

Să caute iarbă dulce şi să lege la rană.

36. De umflătură.

Rădăcină de curcubeţea să o pisezi şi să o fierbi în apă şi să lege la rană.

37. De durere de grumaz.

Să cauţi scorţişoară, ghimberiu 13 dramuri şi să le pisezi toate la un loc şi să le amesteci cu miere şi să legi la grumazi fierbinte.

38. De limbrici.

Frunză de corn s’o fiarbă în vin şi să bea 3 zile.

39. Cui ese maţul curului.

Ţapi de orz şi frunză de pătlagină să le pisezi amîndouă la un loc şi cu scumpie, cu apă fierbinte să fiarbă şi să pre- sori cu scumpie pisată şi uscată.

40. De durere de mijloc.

Untură de şarpe galben şi să amestece cu rachiu şi să se ungă pe lîngă foc.

41. De albeaţă proaspătă.

Şarpe galben într’o oala nouă să-l pui să stea 7 zile şi a 7-a zi să-l scoţi şi să iai viermii cîţi vei găsi, să-i usuci bine şi să-i pisezi ca făina şi să bagi în ochii omului.

42. Care femeie nu poate naşte coconul.

Să caute apă de bujor şi să bea.

43. Muerea care are răsură în trup după naştere.

Caută rădăcină de stînjen albastru, să o pisezi şi să-i dai în rachiu să bea.

44. De cocon care cade în boală cîinească.

Caută gămălie de măceaşă şi să o fiarbă în apă şi să-l scalzi de 9 ori că-i va trfice.

45. De beţie fără seamă.

Lapte de iepuroaică să-i dai omului sau muerii să bea în vin sau în rachiu să amesteci şi să zici : Cum nu mă- nîncă iepurile sărătura, aşa să-i pută omului băutura.

Din un manuscript din 1824 al lui Hristea sin Manole Şârboteiu ot Mâţâu.

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Newsletter

Despre Autor

Vitalie Bichir

Mă numesc Vitalie Bichir și sunt actor, dar asta n-are nici o legătură cu ce fac eu aici.
Adun texte scrise maidemult, care pentru unii, poate, sunt niște vechituri fără valoare, dar mie-mi plac și culmea, unele mă și distrează.
Adică vreau să fac / un fel de Bric-à-brac (uite că mi-a ieșit și-o rimă) , ceea ce însemnează din franțuzește: „Magazin de vechituri; vechituri, lucruri fără valoare, uzate și demodate” spune Dex-ul. Bric-à-brac-a-la-bichir.

 

Articole asemanatoare

Strigoi

Vizualizari: 2.689 Strigoiul se naşte ca orişice copil; el însă se cunoaşte căci are pe cap o chitic, tichie, căiţă, perdeă , sau pe...

Leacuri vechi

Profesorul Marcel Labbe a botezat cu un nume medical de fagomani pe cei oameni mâncăcioși, cari cred că trăiesc pe lume numai pentru a...

Placeri vechi

Vizualizari: 2.127 Curtezane celebre  (urmare) Amorul fizic, mai mult sau mai puțin „romantic”, dar rezultat din același instinct de reproducere, a avut o zeiță...

Placeri vechi

Vizualizari: 1.501 Curtezane celebre  (urmare) În primii ani ai Romei, în epoca regilor, o curtezană cu numele de Flora își câștigă celebritatea în același...