Curtezane celebre (urmare)
Originară din Milet, Aspasia a fost dansatoare și muzicantă la Megara. Pe la jumatatea secolului V în. D. Chr., ea s-a stabilit la Atena, înconjurată de tinere și frumoase hetaire.
Foarte elegantă, cu o dicție excelentă, Aspasia a deschis o școală de retorică. La lecțiile ei de galanterie veneau atenienii cei mai iluștri, pentru a se desăvârși în arta de a vorbi și a filozofa cu eleganță ; veneau și cele mai respectate matroane, pentru plăcerea de a asculta discuțiile și pentru a afla secretul fericirii conjugale ; fetele de bună condiție, voiau să învețe de la Aspasia arta de a plăcea bărbaților.
Toată „filozofia” Aspasiei se reducea la știința de a fi femeie, adică tovarășa omului inteligent, pe care seducându-l și dominând-l, să-l facă totuși fericit.
La teatre, la jocuri, la academii, Aspasia îi câștiga pe toți prin luxul și frumusețea ei, prin talentul și gentilețea ei ; ea „a dat tonul” în moravuri, în politică și, evident, ea lansa moda. Multe ateniene bogate și cinstite au devenit curtezane, că s-o imite pe Aspasia.
Pericle, care a dat numele său veacului în care a trăit, a găsit mijlocul de a se despărți de soția sa Chrysila, pentru a se căsători cu femeia care avea mai mult geniu decât „toți înțelepții Greciei„.
Șeful republicii ateniene a confirmat formula : „Femeia domină lumea„. Aspasia a dominat lumea civilizată din vremea ei și a rămas un model neîntrecut pentru toate femeile care au râvnit gloria și iubirea.
Sapho și Aspasia sunt cele mai mari figuri feminine din istoria omenirii. Obișnuim să dăm femeii excepționale mai multe calități decât bărbatului excepțional.
Pericle a iubito pe Aspasia ca un înțelept : fără gelozie.
Când se ducea la Senat, el o lăsa în tovărășia lui Socrate și a frumosului Alcibiade, care a avut-o înaintea lui Pericle.
După unele „dialoguri” lăsate de Platon, s-ar părea că relația Aspasiei cu Phidias, Socrate și alți înțelepți erau mai degrabă „supra-lubrice” decât filozofice.
Războaiele din Samos și Megara au fost pornite de Pericle din indemnul Aspasiei, care a urmat trupele ateniene cu cohorta ei de hetaire. La asediul orașului Samos ele au câștigat atâția bani, încât au înălțat un templu în cinstea zeitei Venus, Prostituata.
Orașul a fost ocupat de atenieni după lupte grele. „Generăleasa” Aspasia își repartiza „soldații” ei prin tabără, având grijă ca nimeni să nu fie lipsit de tovarășă. La nevoie, Aspasia dădea exemplul.
Șeful, spunea ea, trebuie să fie cel dintâi printre ai săi.
Aceste războaie în care au pierdut mulți atenieni, au adus Aspasiei dușmănii pe care știa însă să le înfrângă.
Soția lui Xenofon a trebuit să recunoască „dreptul bărbaților de a prefera femeile care prețuiesc mai mult decât cea legitimă”. Acuzată de ateism, Aspasia s-a înfățișat înaintea Areopagului : a fost achitată în urma apărării lui Pericle, care a plâns în fața Tribunalului.
Înainte de a muri, Pericle a măritat-o pe Aspasia cu Lysicles, tânăr și bogat negustor de vite. Astfel, ea a trăit în belșug până ce și-a încheiat viața glorioasă.
Dacă vrei să fii la curent cu ce noutăți de maidemult apar pe aici, îți recomand să te abonezi .
