Connect with us

Hi, what are you looking for?

Rețete vechi

Fripturi, salate și aluaturi dulci de post

Apetit sanatos de Luigi Bechi (1830 – 1919)

Praz fript : Curățăm prazul în așa fel ca să rămână numai partea albă și tăiem din el bucăți de câte 10 cm lungime. Le opărim cu apă clocotită în care am pus sare, le scurgem bine de tot (le punem pe o cârpă de bucatarie ca să le sugă apa), le tăvălim în făină și le prăjim în untdelemn încins. Cine dorește poate presăra și cu zahăr. Se serveste fierbinte. (Este mai bun decât sparanghelul)

Chiftele de praz : Prazul se opărește, se scurge, se sărează și se toacă. Apoi se amestecă cu sare, piper și miez de pâine muiat în untdelemn. Se formează chiftele care se tăvălesc în făină și se frig în untdelemn încins.

Chiftele de spanac : Opărim spanacul, îl scurgem bine de tot și îl punem în untdelemnul în care am prăjit puțină ceapă, mestecând până se pierde apa cu totul. Adăugăm puțină făină (ca pentru rântaș) sare și piper și când începe făină să se prindă de fund ridicam de pe foc. Când s-a răcit, formăm chiftele, le tăvălim în făină și le prăjim în untdelemn încins. Se servesc fierbinți.

Cotlete de fasole : Fasolea fiartă de mai înainte o scurgem și o dăm prin sită. Fierbem puțin orez și apoi amestecam cu piureul de fasole. Mai adăugăm ceapă prăjită în untdelemn și puțină sare. Formăm cotlete, le tăvălim în pesmet și le frigem în untdelemn încins. Le servim calde cu salată sau murături.

Cotlete din diferite zarzavaturi : Fierbem diferite zarzavaturi, le scurgem și le lăsăm să se răcească. Separat fierbem cartofi. Cartofii îi strivim, iar zarzavatul îl trecem prin mașina de tocat carne. Încingem untdelemnul, îi adăugăm ceapă și când aceasta s-a rumenit, punem peste ea zarzavatul, pe care-l ținem până ce nu va mai avea apă deloc. Luăm de pe foc si punem sare, patrunjel verde și cartofi și lăsăm apoi să se răcească. Până atunci înmuiem franzela în apă călduță, o stoarcem, o dăm prin sită și o amestecăm cu zarzavatul. Formăm cotlete, le tăvălim în pesmet și le prăjim în untdelemn incins. Servim cu salată.

Salată amestecată : Spălăm țelina și o punem la fiert cu coajă, tot așa și cartofii, fierbându-le însă separat. Le cojim, le tăiem în felii și le amestecăm cu boabe de fasole fierte mai înainte. Luăm oțet, sare, untdelemn, muștar, ceapă tocată mărunt și pătrunjel verde și amestecand totul bine, punem peste țelină, cartofi și fasole. Trebuie să stea astfel câteva ore.

Salată bulgărească : Se fierbe o cantitate oarecare de cartofi, se curață, se pune felii de ceapă, felii de roșii, ardei copți și cojiti de pieliță. Untdelemnul se pune când cartofii sunt călduți. Mai punem măsline sare oțet.

Salată de spanac : Se curață spanacul, foile se opăresc repede, se strecoară și se lasă să se răcească, într-un saladier punem untdelemn, oțet sau zeamă de lămâie, punem spanacul, puțină sare și mestecăm totul bine fără ca să sfărâmăm spanacul. Se servește și la fripturi și rasol de pasăre.

Găluști de post : Se fierb cartofi, se curață de coajă și se sfărâmă. Se adaugă apoi sare, făină și puțină apă călduță, se face o cocă așa de vârtoasă, ca să putem face din ea între palme găluști. Găluștile să fie de mărimea oului. Le tăvălim în făină și le punem în apă clocotită, în care am pus și sare. Fierberea este făcută când găluștile se urcă la suprafața apei. În acest timp încingem câteva linguri de untdelemn bun și prăjim în el pesmet în care apoi tăvălim găluștile scurse din apă. Presărăm zahăr deasupra.

Găluști : Facem un aluat tare din făină, sare și apă. Îl întindem, îl frământăm pe o scândură. Când coca incepe să capete găuri ca un burete (ca să ne convingem o tăiem cu cuțitul) o lăsăm să stea 1/2 de ceas, acoperită fiind cu un șervet. După acest timp întindem aluatul cu un făcăleț, în forma unei turte și de grosime 1 cm. O turtă să nu fie mult mai mare decât o palmă. Le punem apoi pe plită și le coacem pe un foc moale, având grijă să nu se ardă, așa că mereu întoarcem, când pe o parte, când pe alta. Luându-le de pe mașină le lăsăm să se răcească :, așadar putem face de mai multe ori. În timpul acesta trebuie să avem apă clocotită, ca după ce am rupt din turtă găluști de mărimea banului de 3 lei, ca să le opărim. În apă trebuie să punem și puțină sare. După ce găluștile  acestea au stat așa în apă câteva minute, le scurgem și le amestecăm cu nuci pisate și miere de albine. 

Gogoși : Fierbem cartofi întregi și apoi îi curățăm de coajă și îi strivim. Când s-au răcit îi amestecăm cu un un aluat de pâine (rămas de la pâine sau făcut anume). Punem apoi aluatul pe o scândură și îl întindem cu făcălețul, tăind din el ronduri ca pentru gogoși. Punem apoi în mijloc puțină marmeladă si acoperim aluatul și apoi tăiem cu o altă formă mai mică. Astfel părțile se vor lipi bine de tot (părțile căzute le frământăm și întindem din nou). Lăsăm gogoșile să mai crească puțin și apoi le prăjim în untdelemn încins. Când le scoatem le așezăm pe o hârtie sugativă, sau pe un șervet gros ca să-i sugă grăsimea și la urmă le preserăm cu zahăr vanilat. 

„Camarazi beți” : Luăm câteva franzele rotunde și mai uscate și tăiem din ele felii cam de un deget grosime. Le muiem în vin îndulcit, le ungem apoi cu marmeladă și lipim câte două-două. Le tăvălim în pesmet și le frigem în untdelemn încins. Le punem pe hârtie sugativă și le presărăm cu zahăr vanilat. 

Cornuri cu nuci : Luăm cornuri de câteva zile și le tăiem în jumătate și apoi le crestam în lung și le scobim. După aceasta le muiem nițel în sirop de zahăr nu prea gros și le umplem cu nuci. Pentru umplutură trebuie să avem nuci pisate pe care le fierbem în sirop de zahăr cu coajă rasă de lămâie și puține stafide, până se îngroașă. Lipim câte două, așa ca să pară jumătate corn și le punem pe o tavă unsă cu ceară de fag. Le coacem pe un foc încet. Se pot servi și calde, și reci. 

„Bomba de orez” : Punem la fiert la fiert 450 gr de orez și 1,5 l de apă. Când apa aproape să scadă, adăugăm 4 linguri de zahăr și 120 gr de nuci măcinate și apoi mai fierbem până ce se va ingroșa de tot. Clătim o formă cu fund sau la nevoie o formă de cozonac cu apă rece și turnăm orezul în ea și lăsăm la rece sau dacă se poate la gheață. Scoatem apoi din formă și garnisim cu vișine din dulceață. 

Budincă rece din griș : Amestecăm apă cu vin în părți egale și adăugăm zahăr și coajă de lămâie rasă și punem la fiert. Când fierbe în clocote, adăugăm câte puțin griș, în așa fel ca să căpătam o grosime ca la griș cu lapte. Clătim o formă cu apă rece și punem grișul cald în ea și lăsăm să se răcească. Scoatem din formă, așezăm pe o farfurie rotundă și turnăm peste ea zeamă de dulceață de struguri (trebuie să se adauge apă și să dea un clocot ca să se subțieze). 

Buline de castane : Luăm 1/2 kg de castane fierte și curățite și le dăm prin mașina de carne. Adăugăm apoi 30 g de zahăr și 1/2 de l de apă și punând pe un foc moale fierbem până se îngroașă. Când s-a îngroșat îl răcim și apoi formăm buline (găluști rotunde) și le tăvălim în ciocolată rasă.

Mere „aricii” : Curățăm merele nu prea mari și din cele mai acrișoare și le scoatem sâmburii ca să rămână o adâncime, pe care o umplem cu marmeladă de caise. Așezăm apoi merele într-o tigaie și turnăm peste ele sirop de zahăr. Siropul nici până la jumătate nu poate să fie, deoarece trebuie să se coacă și nu să fiarbă. Deseori trebuie să stropim merele. Când s-au copt și răcit, le împănăm cu migdale, așa ca merele acestea să pară ca niște arici micuți. 

Grilaje cu nuci : Punem la prăjit zahăr praf, fără un pic de apă. Când s-a rumenit (dar să nu fie ars) punem în el miezul de nucă în bucăți mari :, așa să nu fie nici dat prin mașină și nici pisat, ci in bucăți cât mai mari. Ungem o formă cu ulei de migdale și turnăm zaharul rumenit în așa fel ca să acopere toată forma în așa fel ca să acopere toată forma și să fie de un strat cât mai subțire. Zaharul odată răcit va lua forma celei in care a fost pus și va ieși de-acolo de la sine.

„Glonțul japonez : Luăm 16 g de nuci, 16 g de zahăr vanilat și le pisăm împreună într-un pisălog, având grijă să adăugăm din când în când și câteva picături de zeamzeamă de lămâie. Formăm apoi buline mici ca un ou de vrabie, și le muiem în marmeladă de caise (marmelada trebuie subțiată cu apă) și apoi le tăvălim în ciocolată rasă. 

  • Din « Mesele batranilor nostri » de Octavian Stoica

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Recente

Newsletter

Despre Autor

Vitalie Bichir

Mă numesc Vitalie Bichir și sunt actor, dar asta n-are nici o legătură cu ce fac eu aici.
Adun texte scrise maidemult, care pentru unii, poate, sunt niște vechituri fără valoare, dar mie-mi plac și culmea, unele mă și distrează.
Adică vreau să fac / un fel de Bric-à-brac (uite că mi-a ieșit și-o rimă) , ceea ce însemnează din franțuzește: „Magazin de vechituri; vechituri, lucruri fără valoare, uzate și demodate” spune Dex-ul. Bric-à-brac-a-la-bichir.

 

Articole asemanatoare

Strigoi

Vizualizari: 2.969 Strigoiul se naşte ca orişice copil; el însă se cunoaşte căci are pe cap o chitic, tichie, căiţă, perdeă , sau pe...

Leacuri vechi

Profesorul Marcel Labbe a botezat cu un nume medical de fagomani pe cei oameni mâncăcioși, cari cred că trăiesc pe lume numai pentru a...

Placeri vechi

Vizualizari: 2.228 Curtezane celebre  (urmare) Amorul fizic, mai mult sau mai puțin „romantic”, dar rezultat din același instinct de reproducere, a avut o zeiță...

Placeri vechi

Vizualizari: 1.625 Curtezane celebre  (urmare) În primii ani ai Romei, în epoca regilor, o curtezană cu numele de Flora își câștigă celebritatea în același...