Connect with us

Hi, what are you looking for?

Scoala veche

Făceți-vă negustori

Jan Gossaert, Portretul unui negustor, 1530, Wikimedia commons, Google Art Project

Cinevă are trebuinţă de orez, cafea, pâine, carne, măsline, unt-de-lemn, lumânări, săpun, cit, ace, aţă, şi alte lucruri. EI se duce și găsește de vânzare lucruri de acestea la un om; și ca să-şi ieie din ele atâta, cât îi trebuie, ce i se cere să lese în loc?

— Așa; bani trebuie să lase.

Acum schimbul ce s-a făcut, se numeşte târguială sau negoţ. Iar omul ce a dat acele lucruri și a luat bani în locul lor, se numește negustor. Lucrurile ce a dat, se numesc marfă; iar banii câți a luat pe ele, sunt preţul marfei. Casa în care se ţine marfa, se numește dugheană sau magazie. Când se vinde marfa, se cântăreşte ori se măsoară.


– Cel ce vine să ieie marfă pentru bani, se zice că o cumpără. Locul unde sunt multe dughene şi magazii cu felurite mărfuri, se numeşte târg sau oraş. În unele orașe sunt mai mulți negustori, decât în altele. Astfel de orașe sunt așezate mai cu samă pe lângă ape mari. Cea mai mare parte de mărfuri sunt aduse la noi din ţări depărtate.

Negustorul a cumpărat marfa sa de la alții; însă el a cumpărat-o mai ieftin de cum o vinde, adică: a dat mai puțini bani de cât ia. Banii câți a dat pentru marfă, se numesc capitalul său. Bani însă câți ia mai mult de cât a dat, sunt câştigul său.

De esemplu: dacă pentr-o marfă a dat 100 de lei, şi el ia 150, câți lei câştigă ?

— Un negustor, dacă într’o lună ar vinde o sută de ocă de cafea, o sută de ocă de unt-de-lemn și o sută ocă de lumânări de ceară, și dacă la oca de cafe ar câștigă 4 lel; la oca de unt-de-lemn 3 lei, şi la cea de lumânări 6 lei, câţi lei vechi ar câştigă peste tot?

— Da; ar câştiga 1,300 de lei sau mai mult de 35 de galbeni. Iar într-un an va avea câştig 15 mii 6 sute de lei, sau mai mult de 4 sute de galben. Mai este altă ocupaţie, care s-aducă aşă de mare câştig?

Însă, dacă negustorul ar da cuiva marfă rea, de exemplu: unt-de-lemn iute, băuturi rele, și altele, atunci ar face o înșălăciune. Asemenea și când ar da martă mai puţin, de cât preţul cât a luat de la cinevă, înc-ar face o înşălăciune. Și când un negustor înșală, nimeni nu se mai duce în dugheană lui altă dată, să cumpere ceva.

Aşadar, un negustor trebue să fie om cinstit.

Când marfa nu se vinde, se învecheşte și se strică; iar negustorul păgubeşte. Un negustor păgubeşte atunci, când nu ia pe marfă, nici măcar prețul cât a dat. El poate păgubi şi atunci, când ar voi să vândă marfa prea scump, ca să câştige mult. Dar şi când un negustor n-ar sta singur la dugheană să vândă, sau n-ar avea un om credincios care să vândă în locul său, înc-ar păgubi.

Prin urmare, un negustor trebue să fie harnic, îngrijitor de marfă sa şi fără lăcomie, dacă voeşte să câştige.

Abonează-te la canalul de YouTube

Ca să se facă cinevă negustor, are trebuință de trei lucruri: întâi, de căpital ; al doilea să știe carte, să socoți bine, repede şi fără greşeli; şi al treilea, să ştie a alege marfă bună și să poată a o măsură răpede și fără greşeală.

Ca să înceapă cinevă un negoț, nu-i trebuie numaidecât bani mulți; căci foarte mulţi oameni, începând de exsemplu cu zece lei noi, prin silință şi chibzuială, în scurt timp au ajuns așă de bogați, încât să se mire lumea de dânșii.

De voiți să fiți bogaţi, faceţi-vă şi voi negustori; căci dacă veţi fi strângători, cinstiţi şi silitori, nici o ocupaţie pe lume, nu vă poate îmbogăți mai mult şi mai răpede, ca negoţul.

În toate ţările, negustorii sunt oamenii cei mai bogaţi; pentru că de la fiecare om bogat ori sărac, tot în mâna lor încape banul.

Dar dacă un negustor va fi înşălător, leneş și risipitor, fudul sau nepăsător de lucrurile şi banii săi, apoi nici o ocupaţie nu-l poate sărăci mai tare şi mal repede, ca negoţul.

Aşă dar, făcându-vă negustori, feriți-vă de a fi astfel.

  • Pâinea nu vine singură la tine, ci tu trebuie s-o cauți.
  • Mai mult poate lucra cineva cu mintea, decât cu corpul.
  • Ochii stăpânului îngrașă calul.
  • Lupul cu slugi rămâne flămând.
  • Cine nu ia sama slugilor sale, este ca și cum le-ar lăsa punga deschisă pe mâinile lor.
  • Ban pe ban face; și din multe picături se face lacul.
  • Negustoria ori o vinzi, ori te vinde.

Învățătorul copiilor, Ion Creangă, Iași, 1883

POVEȘTI * SUPERSTIȚII * STRIGOI * CURTEZANE CELEBRE * LEGENDELE OLIMPULUI * REȚETE VECHI ROMÂNEȘTI * DICȚIONAR INFERNALVRĂJITORIE * SFATURI PRACTICE * VORBE * CĂRȚI POPULARE …

  • Dacă vrei să fii la curent cu ce noutăți de maidemult apar pe aici, îți recomand să te abonezi .
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Recente

Newsletter

Despre Autor

Vitalie Bichir

Mă numesc Vitalie Bichir și sunt actor, dar asta n-are nici o legătură cu ce fac eu aici.
Adun texte scrise maidemult, care pentru unii, poate, sunt niște vechituri fără valoare, dar mie-mi plac și culmea, unele mă și distrează.
Adică vreau să fac / un fel de Bric-à-brac (uite că mi-a ieșit și-o rimă) , ceea ce însemnează din franțuzește: „Magazin de vechituri; vechituri, lucruri fără valoare, uzate și demodate” spune Dex-ul. Bric-à-brac-a-la-bichir.

 

Articole asemanatoare

Strigoi

Vizualizari: 4.256 Strigoiul se naşte ca orişice copil; el însă se cunoaşte căci are pe cap o chitic, tichie, căiţă, perdeă , sau pe...

Placeri vechi

Vizualizari: 2.581 Curtezane celebre  (urmare) Amorul fizic, mai mult sau mai puțin „romantic”, dar rezultat din același instinct de reproducere, a avut o zeiță...

Strigoi

Vizualizari: 2.176 ...Bărbaţelul meu Iubit! De aseara ai murit, Of! şi nu pociu sa te uit. Şi la altul sa ma uit! El acum,...

Placeri vechi

Vizualizari: 2.041 Curtezane celebre  (urmare) În primii ani ai Romei, în epoca regilor, o curtezană cu numele de Flora își câștigă celebritatea în același...