Connect with us

Hi, what are you looking for?

Superstiții

Duminica

Abonează-te la canalul de YouTube

Din toate zilele, Duminica e cea mai mare, căci Duminica este ziua învierii Domnului Hristos.

Cine se naşte duminica e vesel.

Dumnezeu Sfîntul Duh e născut duminica şi astfeli spune el la oameni: „Voi ziua mea n-o ţineţi; voi lucraţi, voi tăieţi şi dacă nu vă veţi pocăi, am să deschid pămîntul şi am să vă înghit de vii, fără judecată, sau am să trimit foc să vă ardă.” în pămînt, sub noi, e apă; va deschide pămîntul şi ne va îneca. Matei Puzdreac, Mihalcea

Duminica, omul să se scoale dimineaţa, să nu doarmă cînd face preotul liturghia, căci necuratul îl îndeamnă, să doarmă. Şi după ce se scoală, să nu mănînce îndată, că-i pacat.

Duminica nu e bine ca omul să doarmă cit timp preotul slujeşte în biserică, căci nu se apropie sfinţii 40 de zile de el. D-l David, com. Buhalniţa

Duminica dimineaţa să deschizi uşa încă pe întuneric, că, de găseşte Maica Domnului deschis, întră şi lasă noroc; dar de e închis, nu întră.

Duminica, dacă nu trage omul din lulea până nu sfîrşeşte preotul liturghia, dracul stupeşte şi se udă în ea. De aceea, oamenii nu aşteaptă să se mîntuie slujba, macar că femeile îi ocăresc. „Ce încă şi lui să-i rabd?” – zic ei. Corovia

Spre duminică, totdeauna trebuie să te lai, să te piepteni, ca să fii curat pe duminică şi dimineaţa te primineşti luînd alte haine curate, căci aşa se cuvine, să fim curaţi şi să serbăm cu veselie duminica.

Duminica dimineaţa se face de dragoste, de asemenea şi alte leacuri.

Duminică dimineaţă să mături casa din patru cornuri cu mătura şi să arunci gunoiul în drum, aruncînd şi mătura, căci, de sînt ploşniţe, sau îţi aduc farmece, sau ai huit, supărare în casă, toate se duc. Mihalcea

Unii postesc duminica pentru duşmani, dar e tare pacat, căci duminica ni e dată să ne veselim, nu să postim şi să avem inimă rea. Ba chiar şi duminica Pastelor o postesc pentru o dorinţă oareşicare.

În duminica cea întăi la lună nouă, să dă liturghie pentru noroc, trai bun, sanatate. Atunci să te păzeşti să nu te sfădeşti cu nimene, să nu faci vrun pacat, că toată luna tot în sfadă şi râu îţi merge, dacă rău ai început-o. D-na Elisaveta Reus, Mihalcea

Duminica să fac jocuri, nunţi. Oamenii merg unii la alţii, sfătuiesc, cîntă; în sfîrşit, să petrece şi să benchetuieşte după pofta inimei.

Duminica să nu faci foc, Doamne fereşte, că din pricina ceea Maica Domnului e toată arsă. Să mănînci ce poţi. Ioan David, Botoşani

Duminica, chiar dacă faci foc, din acea mîncare să nu rămîie pe altă zi, că e pacat. Dar mai tare să te păzeşti să nu tai nimică: lemne, păseri, chiar nici pintrijel în mîncare, că tai pe Sf. Duminică. Mihalcea

Din pricină că femeile îngreunate taie duminica, li sînt copiii cu buza tăiată. Duminică nici să iai cuţitul în mină. Feoronia Constantinovici, Mihalcea

Duminica să nu pui lemne pe foc.

E tare pacat c-o frig ş-o coc pe Sfînta Duminică. La Sf. Ioan din Suceava este icoana ei cu copilul în braţe şi zice că e toată neagră, tăiată şi supărată.

Duminica e tare friptă, arsă şi afumată. Ea în somn te întreabă: „Da mult ai să mai trăieşti?” Mahala

Dumnezeu, pentru că oamenii nu ţin legea şi duminica, trimite pe vîrcolaci (vîrcolacii sînt cînii lui Dumnezeu) să mănînce soarele.

Atunci Sf. Duminică – vară primară cu soarele – îl acopere cu poala şi-l scapă. Ana Darie, Broscăuţi

Vîrcolacii sînt nişte viermi ca ţînţarii de mari. Ei să suie la soare pe aţa ce o sucesc femeile duminica. De aceea e tare pacat a suci duminica aţă.

Duminica să nu iai măngalăul în mină, că face vîntul în cînepă vîrticuşuri, o încîlceşte. Mihalcea

Toţi sfinţii te iartă dacă ai lucrat în ziua lor, numai Duminica nu. Odată, a copt o femeie pine duminica şi au venit doi băieţi în casă şi i-au zis: „Toată săptămîna n-ai avut cînd coace, astăzi te-ai apucat de copt? In ia şi rupe pînea.” Ea a rupt-o şi din pine a curs sînge. „Amu, spune ce te primeşti: să zaci doi ani sau să te sugă doi copii?” Femeia a zis că s-o sugă doi copii. Ei au deschis uşa şi au venit doi şerpi, care s-au încolăcit pe lingă dînsa şi au luat-o la supt. Mihalcea

Alţii spun că ar fi venit Sf. Duminică singură şi i-ar fi spus că acela e sîngele ei.

O altă femeie a copt pine spre duminică şi i-au crescut coarne. Mihalcea

(Moartea, spune Aniţa Maslosca din Mahala că e june şi Sf. Duminică îmblă cu dînsa. Ea spune că odată a murit şi a văzut cum sărea la dînsa un june s-o împungă, un taur, şi Sf. Duminică a aparat-o. Sf. Duminică avea în traistă o pine, a luat şi i-a tăiat o felie şi i-a dat-o zicînd: „Du-te înapoi, că ai 6 copii”, şi a înviat.)

Spre duminică să nu umpli borş, că peste duminică creşte.

Dacă faci sîmbătă leşie, s-o arunci, să nu o laşi peste duminică.

Zice că era un om ce ţinea duminica aşa, că n-ar fi rădicat o aţă de la pămînt – cum ţin evreii sîmbăta. Omul acela a avut o fată şi a măritat-o. Fata, pănă la anul, a avut un copil. Ei aveau moară. Într-o zi, tatăl ei şi cu mă-sa nu erau acasă, da făina nu era; ea ce să facă, că nu avea cu ce face mămăligă? Merge cu copilul în braţe la moară. Ia şi pune copilul în lada care curgea făina şi se duce să deie drumul morei să îmbie. Moara a început a măcina. Cînd s-a uitat înapoi, nu ştiu cine face „hîrşti!” capul copilului, de a căzut cine ştie unde!

 Atunci ea a oprit moara şi fuga plîngînd acasă. Găseşte pe tatăl ei şi pe mumă-sa şi le spune. – „Cine te-a pus pe tine să macini, că tu ştii cum ţin eu duminica: că nu ridic nici o aţă de jos!” Să pune ea şi plînge şi se roagă lui Dumnezeu şi la Sf. Duminică toată noaptea s-o ierte. Acuma se făcuse ziuă: „Sf. Duminică, spune-mi, a trecut ziua ta, să mă duc să-mi văd copilul, că nu mai pot?” „Ba încă n-a trecut, zice un glas, tocmai cînd va răsări soarele va trece!” Cînd s-a dus ea, după ce a răsărit soarele, şi a deschis moara, a găsit copilul jucîndu-se în făină. Sf. Duminică i l-a dat înapoi, pentru că s-a rugat cu credinţă. D. Grigoraşciuc, Mahala

În an, sînt atîtea sărbători mărunţele şi atîtea sărbători îşi fac femeile, mai ales acele care nu voiesc să lucreze, că dacă te vei potrivi şi nu-i lucra, nu-i avea nici cămeşă pe trup.

– O femeie leneşă, odată, tot ţinea toate sărbătorile, ba şi în zile de lucru nu voia să lucreze, aşa că, murind, nu a avut cămeşă cu ce s-o îmbrace, şedea pe laiţă goală. Dar, de demult, îmblau zilele pe lume. Au venit toate sărbătorile de peste an şi toate zilele la femeia ceea şi au început a se mira cum de nu are cămeşă. Femeile au început a le spune că n-a lucrat nimică şi a ţinut prea multe sărbători. „Eu aşi fi iertat-o , zice o sărbătoare, dacă lucra de ziua mea”. „Şi eu aşi fi iertat-o, zice alta, numai să nu fi stat moartă goală.” „Şi eu aşi fi iertat-o.” Şi tot aşa, au zis toate sărbătorile c-ar fi iertat-o. Să fi tors numai cîte un fir în toată sărbătoarea, şi ş-ar fi făcut cămeşă! Da Sf. Duminică zice: „Ba eu n-aşi fi iertat-o, dacă ar fi tors în sărbătoarea mea!” – Toate zilele te iartă dacă lucrezi, numai duminica – nu! Mahala

Duminica să nu înşiri mărgele, căci diavolul te pune să treci prin ele de trei ori pe ceea lume. (Cu toate acestea, la ţară, mărgele numai duminica să înşiră, ba să fac şi ghiordane, în alte zile neavînd timp.)

Sf. Duminică e fată, e cea mai mare şi mai frumoasă decît toate zilele.

Cînd merg zilele la pădure, Sf. Marţi scoate un copăcel mititel, da Sf. Duminică o ocăreşte, apucă copăcelul de vîrf şi-l îndoaie şi-l rupe, apoi iar să împacă. De la o ţigancă din Camina

Cînd visezi spre duminica o femeie despletită, aceea e duminica.

Era o femeie despletită în ziua de duminică. Dumnezeu a venit şi i-a spus: „împleteşte-te şi-ţi fă în cap semnele tale de femeie (cîrpa), căci astăzi are să fie ziua ta şi să va chema Duminica.” Andrei Motoc, Mihalcea

Cîte zile-s intr-un an,
Toate le petrec cu amar,
Că numai Duminica
Răcoreşte inima. 
Corceşti

*

În mai zi, bădiţă, zi, 
Ca să-mi treacă din cea zi,
Să vie Duminica, 
Să-mi prăvesc ibovnica. 
Corovia

*

Frunză verde ş-un şalău, 
Paşte cucul vara grîu 
Şi pupăza cînepa, 
Bată-mi-o Duminica, 
Că n-am avut ce lucra 
Ş-am învaţat a cînta! 
Duminica şi joia vin flecăii la fete. 
Horecea, Strojineţ

Elena Niculiță Voronca, Datinile și credințele poporului român, 1903

POVEȘTI * LEGENDELE OLIMPULUI * SUPERSTIȚII * STRIGOI * CURTEZANE CELEBRE * REȚETE VECHI ROMÂNEȘTI * DICȚIONAR INFERNALVRĂJITORIE * DESCÂNTECE SFATURI PRACTICE …

  • Dacă vrei să fii la curent cu ce noutăți de maidemult apar pe aici, îți recomand să te abonezi.
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Recente

Newsletter

Despre Autor

Vitalie Bichir

Mă numesc Vitalie Bichir și sunt actor, dar asta n-are nici o legătură cu ce fac eu aici.
Adun texte scrise maidemult, care pentru unii, poate, sunt niște vechituri fără valoare, dar mie-mi plac și culmea, unele mă și distrează.
Adică vreau să fac / un fel de Bric-à-brac (uite că mi-a ieșit și-o rimă) , ceea ce însemnează din franțuzește: „Magazin de vechituri; vechituri, lucruri fără valoare, uzate și demodate” spune Dex-ul. Bric-à-brac-a-la-bichir.

 

Articole asemanatoare

Strigoi

Vizualizari: 3.930 Strigoiul se naşte ca orişice copil; el însă se cunoaşte căci are pe cap o chitic, tichie, căiţă, perdeă , sau pe...

Placeri vechi

Vizualizari: 2.474 Curtezane celebre  (urmare) Amorul fizic, mai mult sau mai puțin „romantic”, dar rezultat din același instinct de reproducere, a avut o zeiță...

Placeri vechi

Vizualizari: 1.879 Curtezane celebre  (urmare) În primii ani ai Romei, în epoca regilor, o curtezană cu numele de Flora își câștigă celebritatea în același...

Strigoi

Vizualizari: 1.694 ...Bărbaţelul meu Iubit! De aseara ai murit, Of! şi nu pociu sa te uit. Şi la altul sa ma uit! El acum,...