Connect with us

Hi, what are you looking for?

Leacuri vechi

Doftorii de multe neputinţă ale omului cu ajutoriu lui Dumnezău

David Teniers cel Tânăr, Alchimistul, 1645

1. Pentru friguri.

Să scrii pe un măr dulce aceste cuvinte: +În numele tatălui şi al fiului şi al sfântului duh, amin+. Şi să mînînci mărul pe nemîncate.

2. Pentru urdinare.

Leşie cu cenuşă şi cu apă de stînjăn şi cu tiriiac să bea.

3. Tot pentru urdinare.

Ia cîrmăz cu tiriiac jumătate gram pisatu şi să pui vutcă şi scorţişoară şi să bea.

4. Dacă nu să poate omu chişe să ei prav de puşcă să amestice cu holercă sau cu apă să bei că apoi s’a pute chişe.

5. Pentru venin.

În luna lui August să iai o jumătate oca de aguridă şi să bagi un praf de zahăr şi să pui într’un sahan să stea de sară pînă dimineaţa. Să o beai pe nemîncate, apoi să te primbi puţintel şi să te păzeşti să te slobozeşti.

6. Pentru sfrinţie.

Piatră neagră 9 grăunţă sa le faci ca o linte de mare şi să le pui una în cîte o stafidă şi să le înghiţi cate una în toate zilele. Iar de este prostu (sic), să pisăzi cate un grăunţ din piatra caer (sic) şi alta iar aşa din piatra acră să le pisăzi şi să le pui pe o cărpă să le pui acolo la rană. Iar de va fi înlăuntru Ia os, de să usucă omu, să bagi un dram de mălifur (sic) într’o oca de vin şi să-l beai.

7. Leacuri de tusă. Una litră de vin şi una litră de holircă sau şlehoviţă şi cu neare şi cuişoare şi cu linbir şi chiper să mestice la un loc să fiarbă şi călduţ să beie.

b. Alt feliu. Să eie giumătate de ocă lapti dulci şi 3 crenguţă de şalvie şi 3 smochine să le hăcueşti mărînţăl şi să ei cinci – şăsă hiri de şofran…. să le pui în lapte şi să fierbi la un loc şi să bei călduţ căteva zile, că-ţi va trece orce tuşă ar fi.

8. Pentru răceala ochiului.

Şorecie de o lăţcaie şi un ou să-l spargi în vârfu puţin, să-i scurgi albuşu, apoi să bagi ci scrie mai sus şi să-l astupi bine puindu-l pe lîngă foc pînă să va răscoace bine şi să-l pui în carne grasă de rămători ; să o amestice şi să se ungă.

9. Cînd tuşeşte omul.

Rădăcină de piper dramuri 5; rădăcină de iarbă mare dramuri 5; rădăcină de plătagine dramuri 5; rădăcină de iarba Iui Tatin dramuri 5 ; coje de alun ca de un ban ; turiţă de cea mare dramuri 5 ; zmochine de parale 5 ; roşcove 3-4, să le amesteci cu toate, să le fierbi în apă oca 2, să acoperi oala cu cocă de păine şi să fiarbă pînă va saca jumătate apa. Să scoţi apa într’altă oală şi să o lipeşti cu cocă de păine; să bea pe nemîncate.

10. Pentru omu bolnav ce nu poate dormi.

Corn de capră să pui la căpătai şi să pisezi rădăcină de molotru şi de mărari ; să-i dai să bea că prea va dormi.

11. Pentru gălclu.

Putrigaiu de salce să-l fierbi în apă şi să legi la găt.

12. Pentru pureci.

Sănge de capră neagră să strupeşti mătura şi să vor strânge toţi pe ea şi atunci ce vei voea vei face cu ei.

13. Pentru durere de şale.

Să cauţi picior de scroafă neagră şi să scoţi măduva şi sâ să ungă pe şale şi pe vintrecel : iar de va fi muiere, să caute porc cine are.

14. Pentru tuşă.

Gutui şi cu tâmăe alba să o fierbi cu vin într’o oală noâ sara şi zama bea caldă, iar gutuea să te ungi cu ea la gât şi la piept şi la picioare.

15. Cine are întrănsul vr’o slăbăciune.

Să cauţi prin surcele rădăcină de ulm şi de mesteacăn şi de paltin, sâ le pisăzi foarte bine, să le fierbi şi beai zamă.

16. Pentru muerea ce nu are ţîţâ.

Să ia un melci să-l fiarbă în vin şi sâ-l bea şi va dobândi ţiţa.

17. Iar pentru ţiţă.

Sămânţă de molotru şi cu rădăcina lui să le fiarbă cu apă şi să le bea, că va dobîndi ţiţă.

18. Pentru umflătură.

Rădăcină de şteavie roşie să o piseaze şi să o stricoare printr’o cărpă şi zamă să o bea pe nemîncate.

19. Pentru limbrici.

Corn de cerb şi sămânţă de in să le fierbi şi să le beai.

20. Pentru vărsatu.

Să iai zinzifir să-l fierbi şi să-l beai, că va eşi vărsatu.

21. Pentru durere de ochi.

Să iai brobonă de aguridă de strugure ; deaia sâ storci în ochi ; foarte bun iaste.

22. Pentru durere de inimă.

Rumeneală de un ban şi făină de grău de un ban sale amestece şi să le bea cu olercă.

23. Cînd să pișă omu în pat.

Gătu de cocoşi sălbatic să-l arzi şi să-l amestici cu apă şi să-l beai ; sau boştină (sic) de rămători pe nemîncate.

24. Cînd cade păru omului.

Albini de roi dintîi şi ochi de vacă neagră să pisezi bine şi să amestici cu unt; să te ungi pe cap.

25. Pentru umflătura păntecelui.

Să cauţi o ridiche neagră şi să o scobeşti în mijloc şi să o umpli de rachiu şi să-i pui pliopa la Ioc să stea pînă dimineaţă şi să-i dai să bea pe neînfricate.

26. Pentru mătrice

la floarea care iaste asemenea unghii găinei şi să o pisezi uscată şi să beai cu rachiu de drojdie

27. Pentru omu ce are lipitoare.

Fiarbe oţet bun cu miere şi bea de trei ori că o leapădă.

28. Cînd pute-şi omu.

Franză de rug să le fierbi în vin şi praj (sic) copt şi zahăr să mănînce.

29. Cînd are omu piatra de noapte.

Rădăcină de nalbă sălbatică cu puţină sare să o fiarbă şi să o bea în trei dimineţi pe nemîncate.

30. Cănd nu se poate omu pișa

Pelin să-l amestici cu apă şi să-l fierbi bine ; să-I amesteci cu vin cald sau cu o iarbă ce să chiamă slăbănog, să o fierbi cu apă şi cu vin şi să beai zamă cît de caldă.

31. Pentru turbare

Să scrii aceste pe o coje de păine şi să le mănînci sau să Ie beai :

+s + t + a + t + o + r + b + a + h + e + i +.

32. Pentru gălbinare.

Să iai o găină, să-i iai hierea să pui într’un pahar să-l pui să stea la steale 3 nopţi : miercuri spre joi, şi joi spre vineri, vineri spre sămbătă ; şi sămbătă să pui întru pahar puţinică apă şi să bea un pahar, şi duminecă alt pahar, şi luni alt pahar.

33. Iar pentru gălbănare.

Să ude cămaşa şi cămăşurile în apă şi să le presare cu cenuşă pînă cît va putea să stea şi să se îmbrace cu ele şi să le întoarcă pe dos.

34. Pentru inimă.

Rădăcină de măr pădureţ: rădăcină de păr pădureţ; rădăcină de porumbari : acestea toate să le amesteci şi să le pisezi şi să le pue într’un ibric cu apă să fiarbă şi după ce va fierbe, să-i dea caldă să bea şi va vedea ce mare folos are.

35. Pentru podagraşte.

Să cauţi oasă de cal mort de multă vreme şi să iai măduva ce vei găsi şi să o pui în tipare şi să measteci cu unt-de-lemn şi cu rachiu de drojdie şi să ungi picioru şi să leagi cu o cărpă de in şi să stai de sară pană dimineaţa.

36. Pentru durere de ochi.

De va fi om, să caute un cocoşi negru, peste tot şi să ia pipota şi să o spinteci şi iai peluţa cea dinlăuntru şi să o razi şi să o speli şi să curăţeşti peluța cea galbenă, să o pui să să usuce bine şi să o pisezi ; şi să razi un sâmbure de cărmăz şi să pui o parte de pojiţă şi o parte de cărmăz şi să pice şi candel de cel bun curat şi să pue la ochi. Şi cînd îi va baga în ochi, să mulgă ţiţă de la mueare în ochi. După ce va mulge ţiţa, să ia cu o para din praful cel de pojiţă şi să presare în ochi.

37. Pentru rast.

Coje de salce să o pisezi bine şi să o măsori ca o palmă de om şi să fierbi cu vin şi să o bea în 3 dimineţi pe nemîncate.

38. Iar pentru rast.

Să fierbi prune uscate ca oca una într o olă curată cu apă şi cu unt-de-lemn ca la 7 dramuri. Şi să fierbi prunele acoperite cu aluat de păine. Să fiarbă de dimineaţă pînă sară. Să beai zamă dimineaţa rece pe nemîncate; iar prunele să le mînănce sară, cîte vor fi într’acea olă.

36. Iar pentru rast

Să aleagă untul de lemn bun şi să-l bea tot; şi să caute şi un gheocu (cic) de mare şi să pui întru olă noă ca o oca de oţăt tare să fiarbă bine cu acel gheocu. De acea să bea dimineaţa cîte puţinel.

40. Iar pentru rast.

Să pisăzi 12 dramuri de candel bun să facă praf şi să-l bea în 12 zile cîte un dram pe zi sau dimineaţa, sau sară, şi să-l bea cu vin şi cu apă. Și să fiarbă balegă (vezi Bălegarul Ca Tratament) fără nimic şi să pue la rast şi să pue pe balegă puţinîcă sare şi să leage cu o cîrpă balega şi aşa 3 zile să stea.

41. Iar pentru rast.

Scărnă de urs sau de lup să legi numai cît ţine rastu şi să stea de dimineaţă pînă sară sau şi mai târziu. Cît va vedea că să micşorează rastu, să rişte puţinel, apoi să-l ia să nu-l lase. Leac să fie cutăruia.

42. Pentru sînge ce iase din nas

Să prijoni (sic) sînge de cel ce cură din nas întru blid nou şi să scrii în fruntea omului cu condeiul şi să zici : „Zaharia au fugit ; ori o curge, ori sîngele să stea ca piatra nemutată” Şi să scrie acele cuvinte întra’cel blid.

43. Pentru mină scrintită sau picior.

Să iai sînge de oae şi săpun şi balegă de cal roş să le fierbi cu vin alb; să pui şi unt-de-lemn sau untură proaspătă ; să oblojeşti că curînd îi va treace.

44. Pentru junghi

Miere şi usturoi şi măceaşă din măceş sălbatic să le pisăzi tote şi să le faci turtă şi să le pui la junghi, că-i va treace.

45. Pentru durere de şale şi vintrele.

Pelin şi cu trandafir, să-l fierbi cu apă şi să beai pe neînfricate şi cald. Şi de nu va treace, frunză de rug şi cu rădăcină de rug să le usuci 3 zile şi să le pisăzi bine şi să le amesteci cu vin alb şi să le beai în 3 zile că-ţi va treace. Într’alt fel : Untură de cerb şi untură de taur amestecate şi să le pisăzi şi să le pui pe o pătură şi le pui pe la vintrele, şi-ţi va treace negreşit.

46. Cănd face copilu albaţă de vărsat să ei coja de vărsat uscat să freci şi să presuri ochiu şi s’a tămădui şi cu stupit să-i stupască.

47. Descântec, cănd muşcă şerpele. Loiove(?) muşcă’n chele, muşcă din chele în carne, din carne în os, din os în mâţă, din mâţă în inima, din inima închieturi. Şi să zici de 9 ori cu trei mlădiţă verzi în apă neîncepută (Apă neîncepută se chiamă apa luată în josul apei curgătoare, nevor bind cu nime şi neuitîndu-te înapoi.) şi cu apa aceia să speli şi să bei, că Ie trece.

b. Alt descântec cănd muşcă şerpele. Prepeliţă pistriţă, prindi-te peliţă, peliţă de carne, carne de os, os de pământ, cine ţ’au băut sângele să-ţ bei şi vinin. Cu trii mlădiţă verzi în apă neîncepută să zică de trii ori şi să-l speli pe acela pe cine l-ar muşca şi să bei apă acee, că le trece.

Urmează

Dintr’un manuscript anterior anului 1792

POVEȘTI * SUPERSTIȚII * STRIGOI * CURTEZANE CELEBRE * LEGENDELE OLIMPULUI * REȚETE VECHI ROMÂNEȘTI * DICȚIONAR INFERNAL* VRĂJITORIE * SFATURI PRACTICE

  • Dacă vrei să fii la curent cu ce noutăți de maidemult apar pe aici, îți recomand să te abonezi .
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Recente

Newsletter

Despre Autor

Vitalie Bichir

Mă numesc Vitalie Bichir și sunt actor, dar asta n-are nici o legătură cu ce fac eu aici.
Adun texte scrise maidemult, care pentru unii, poate, sunt niște vechituri fără valoare, dar mie-mi plac și culmea, unele mă și distrează.
Adică vreau să fac / un fel de Bric-à-brac (uite că mi-a ieșit și-o rimă) , ceea ce însemnează din franțuzește: „Magazin de vechituri; vechituri, lucruri fără valoare, uzate și demodate” spune Dex-ul. Bric-à-brac-a-la-bichir.

 

Articole asemanatoare

Strigoi

Vizualizari: 3.878 Strigoiul se naşte ca orişice copil; el însă se cunoaşte căci are pe cap o chitic, tichie, căiţă, perdeă , sau pe...

Leacuri vechi

Profesorul Marcel Labbe a botezat cu un nume medical de fagomani pe cei oameni mâncăcioși, cari cred că trăiesc pe lume numai pentru a...

Placeri vechi

Vizualizari: 2.443 Curtezane celebre  (urmare) Amorul fizic, mai mult sau mai puțin „romantic”, dar rezultat din același instinct de reproducere, a avut o zeiță...

Placeri vechi

Vizualizari: 1.844 Curtezane celebre  (urmare) În primii ani ai Romei, în epoca regilor, o curtezană cu numele de Flora își câștigă celebritatea în același...