Connect with us

Hi, what are you looking for?

Greaca veche

Dionysos

Bacchus, Guido Reni, 1575-1642

LEGENDELE OLIMPULUI

Urmare

Nașterea și creșterea lui Dionysos (Bachus la romani)

Zeus, stăpânul tunetelor, o iubea pe frumoasa Semela, fiica lui Cadmos, regele Tebei. Într-o zi, el îi făgădui că îi va îndeplini orice dorință, jucându-se pe apele râului subpământean Stix, jurământul de neclintit al zeilor. Dar marea zeiță Hera o ura pe Semela și vroia s-o piardă. Ea îi zise Semelei :
– Cere lui Zeus să-ți apară în toată măreția lui de stăpân al tunetelor, de rege al Olimpului. Dacă într-adevăr te iubește, îți va îndeplini dorința.

Hera izbuti s-o convingă și Semela îl rugă pe Zeus să-i îndeplinească tocmai această dorință. Stăpânul tunetelor nu putea să-i refuze nimic Semelei, deoarece jurase pe apele Stixului. Astfel, el i se arată în toată măreția sa de rege al zeilor și al oamenilor, în întreaga strălucire a gloriei sale. Un fulger scânteietor scăpără în mâinile lui Zeus.

Peter Paul Rubens, Moarte Semelei, 1640

Flăcările cuprinseră palatul, totul se cutremura și se prăbușea. Semela căzu îngrozită la pământ, pradă focului. Își dădu seama că nu are nici o scăpare, că dorința ei, izvorâtă din îndemnul Herei, a dus-o la pieire.

În pragul morții, Semela îl născu pe Dionysos, un prunc prea slab și neputincios ca să poată trăi. Se părea că și fiului îi este dat să moară în flăcări. Dar cum s-ar fi putut să piară un fiu al marelui Zeus? Ca prin minune, din pământ răsări un strat gros de iederă. Verdeața îl feri de flăcări pe nefericitul prunc și-l scapă de la moarte.

Zeus își luă fiul salvat și, fiindcă acesta era încă prea mic și plăpând ca să trăiască, și-l cusu în propria-i coapsă. În trupul tatălui său, Dionysos capătă puteri, născându-se mai târziu a doua oară din coapsa lui Zeus. Atunci regele zeilor și al oamenilor chemă la el pe fiul său Hermes, vestitorul zeilor, și-i porunci să ducă pe micul Dionysos la o soră a Semelei, pe nume Ino și la soțul acesteia, Athamas, regele din Orhomenis, și să le încredințeze copilul ca să-l crească.

Zeița Hera se mânie aprig pe Ino și pe Athamas din pricină că luaseră să-l crească pe copilul Semelei și de aceea se hotărâ să-i pedeapsă. Ea îl făcu pe Athamas să înnebunească. Sub înrâurirea acestei boli, el ucise pe fiul său Learhos.

Athamas cupris de furie, 1801, Michele Arcangelo Migliarini

Ino împreună cu celălalt fiu al ei, Melikertes, abia putură să scape de aceeași moarte, fugind.
Athamas o urmări și era aproape să o prindă. În fața ei se afla malul stâncos și abrupt, jos marea care mugea, iar în spate – soțul ei cu mintea întunecată. Ino nu mai vedea nici o scăpare. Deznădăjduită, se aruncă de pe malul stâncos în valurile mării, împreună cu fiul ei. Nereidele îi ieșiră în întâmpinare. Ino, care-l crescuse pe Dionysos, împreună cu fiul ei fură prefăcuți în zeități ale mării și de atunci trăiesc în adâncurile apelor.

Dionysos fu scăpat de urgia nebunului de către zeul Hermes. Acesta îl duse într-o clipă în valea Nyse și îl încredință nimfelor de acolo spre a-l crește. Astfel, crescu puternic și frumos Dionysos, zeul vinului, zeul care dăruiește oamenilor putere și bucurie, iar pământului rod. Nimfele care l-au îngrijit fură luate de Zeus în cer, ca răsplată, și de atunci ele strălucesc în nopțile întunecoase și senine, sub numele de Hyade, alături de alte îngrămădiri de stele.

Dionisos și alaiul lui

Veselul zeu Dionisos cutreieră lumea întreagă, umblând din țară în țară, însoțit de alaiul voios al menadelor și satirilor împodobiți cu cununi. El merge în frunte cu o cunună din viță de vie pe cap și în mână cu un tirs împodobit cu iederă. În jurul lui rotesc în dans iute, cântând și chiuind, tinere menade și sar năstrușnici satiri amețiți de vin, cu cozi și picioare de țap. În urma alaiului este purtat pe un asin bătrânul Silen, învățătorul înțelept a lui Dionysos.

Petrecere dată de Midas în onoarea lui Bachus și Silenus, 1568, Gillis van Valckenborch

El e beat turtă și de abia se mai ține pe asin, sprijinindu-se de un burduf cu vin. Cununa de iederă îi alunecă într-o parte pe capul pleșuv. Merge pe asin clatinându-se neîncetat și zâmbind cu blândețe. Tinerii satiri merg pe lângă asinul care pășește cu băgare de seamă și au grijă să-l sprijine pe bătrân, ca să nu se răstoarne. În sunete de flaute, de naiuri și timpane, alaiul zgomotos înaintează vesel prin munți, prin păduri umbroase și pe pajiști înverzite. Dionysos-Bacchus umblă vesel pe pământ, supunând totul puterii lui. El îi învață pe oameni să cultive viță de vie și să facă vin din ciorchini copți și grei.

Licurg *

Puterea lui Dionysos nu este recunoscută pretutindeni. Adeseori el are de întâmpinat și împotriviri ; destul de des se întâmplă să fie nevoit a cuceri cu forța orașe și țări. Dar cine poate lupta cu marele zeu, fiul lui Zeus? El pedepsește aspru pe toți cei care-i stau împotrivă, care nu vor să-l recunoască și să i se închine ca unui zeu. Întâia dată s-a întâmplat să fie prigornit în Tracia, în timp ce se afla într-o vale umbroasă împreună cu însoțitoarele lui, menadele, amețit de vin, benchetuind și dănțuind vesel în sunetele muzicii și cântecelor. Tocmai în toiul petrecerii îl atacă Licurg, cruntul rege al edonilor. Menadele se împrăștiară îngrozite, aruncând pe jos vasele sacre ale lui Dionysos ; chiar și Dionysos fugi.

Nebunia lui Licurg

Scăpând de urmărirea lui Licurg, el se aruncă în mare ; aici îl ascunse zeița Thetis. Tatăl lui Dionysos, Zeus, stăpânul tunetelor, pedepsi aspru pe Licurg pentru că îndrăznise să-l jignească pe tânărul zeu : îi luă vederea și îi scurtă viața.

Urmează

 N. A. Kun, 1914

* Rege al Traciei. Mitul său este legat de cel al lui Dionysos, toate versiunile pe care le cunoaştem prezentându-l drept duşmanul înverşunat al zeului. Aceste versiuni coincid, arătînd că, o dată ajuns în Tracia, Dionysos a fost primit cu ostilitate de Licurg: regele nu l-a lăsat să meargă mai departe, l-a obligat să caute adăpost la zeii mării, a prins şi a închis bacantele şi satirii care făceau parte din cortegiul său şi a contestat natura divină a lui Dionysos. Pierzându-şi minţile din voinţa zeului, Licurg l-a luat pe fiul său Drias drept un butuc de viţă-de-vie şi l-a lovit cu o secure, omorându-l, însă şi-a revenit imediat după aceea. Pământul său a devenit sterp, iar oracolul a prorocit că va rodi iar numai dacă Licurg avea să fie sfâşiat. Supuşii săi l-au dus atunci pe muntele Pangeu, unde l-au legat de patru cai care, mânaţi în direcţii diferite, i-au rupt trupul în bucăţi.

Anna Ferrari, Dicționar de mitologie greacă și romană

Dacă ți-a plăcut, îți recomand să te abonezi, ca să nu pierzi și alte legende.

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Recente

Newsletter

Despre Autor

Vitalie Bichir

Mă numesc Vitalie Bichir și sunt actor, dar asta n-are nici o legătură cu ce fac eu aici.
Adun texte scrise maidemult, care pentru unii, poate, sunt niște vechituri fără valoare, dar mie-mi plac și culmea, unele mă și distrează.
Adică vreau să fac / un fel de Bric-à-brac (uite că mi-a ieșit și-o rimă) , ceea ce însemnează din franțuzește: „Magazin de vechituri; vechituri, lucruri fără valoare, uzate și demodate” spune Dex-ul. Bric-à-brac-a-la-bichir.

 

Articole asemanatoare

Strigoi

Vizualizari: 3.877 Strigoiul se naşte ca orişice copil; el însă se cunoaşte căci are pe cap o chitic, tichie, căiţă, perdeă , sau pe...

Leacuri vechi

Profesorul Marcel Labbe a botezat cu un nume medical de fagomani pe cei oameni mâncăcioși, cari cred că trăiesc pe lume numai pentru a...

Placeri vechi

Vizualizari: 2.443 Curtezane celebre  (urmare) Amorul fizic, mai mult sau mai puțin „romantic”, dar rezultat din același instinct de reproducere, a avut o zeiță...

Placeri vechi

Vizualizari: 1.844 Curtezane celebre  (urmare) În primii ani ai Romei, în epoca regilor, o curtezană cu numele de Flora își câștigă celebritatea în același...