Connect with us

Hi, what are you looking for?

Superstiții

Despre Apă

Johans Valters, Boys Bathing, 1900, Google Art Project
Abonează-te la canalul de YouTube

 Nu-i bine să torni cuiva apă îndărăt, c-apoi faci băieți încrucișaţi.— Tătăruşi, Suceava. 

În Vinerea seacă, în zori de ziuă, cine vrea să fie sănătos peste an, să se ducă la fântână sau la apă curgătoare, şi să-şi toarne trei cofe de apă din cap.— Moldovă, Sevastos, Călătorii.

 Lunia nu e bine să te speli cu apă rămasă prin vase de duminecă.— Adamești, Teleorman.

Când te speli şi bei apa care rămâne în vasul cu care te-ai spălat, te îmbolnăvești. —Tătăruși, Suceava.

În ziua de Joimari, dănacii şi fetele se duc disdedimineaţă la baltă, înainte de a răsări soarele, aruncă apa într-o parte şi în alta, și pleacă, cu gândul că vor fi sănăloș: tot anul.— Catanele, Dolj. 

Fetele se spală cu apa cu care s-a spălat limba clopotului, crezând c-apoi vestea li va merge aşa departe, cum merge sunetul clopotului, şi va fi aşa de curată, ca şi clopotul.— Bucovina.

Copiii cei mici să nu se scaldă în apă rămasă din ziua cealaltă, căci nu mai cresc, ci să se scalde totdeauna cu apă proaspătă.—Jud. Vâlcea.

 Apa care rămâne dumineca, să se arunce; e bună numai peniru viermi.— Jud. Vâlcea.

 Apa de la întâlnitură e bună de scăldat, ca să nu se lipească de cel scăldat boale şi farmecele.—loneanu.

Pentru ca să nu te prindă frigurile, durerile de cap, de piept şi de stomac, e bine ca la Bobotează, când se afundă steagul în râu, să te speli în acel moment cu apă de râu, căci tot anul ești sănătos, — Jud. Vâlcea.

Apa în care se ciupăeşte pruncul sâmbătă seara, nu se țipă afară.—Sabolciu, Ardeal.

Când ai pus la foc o oală sau un ceaun, pentru scăldătoarea unui copil, și dacă apa se umflă, îi semn că copilul are să se îmbolnăvească.—Tătăruși, Suceava.

În timp cât un copil suge, femeia ce-l alăptează să nu bea apă, căci ia copilul vânt în nas.—loneanu.

Apa primită pe fereastră nu se bea, nici nu se aruncă la câine, căci turbă.—Sabolciu, Ardeal. 

Cine bea apă dintr-un vas nou, trebuie să verse mai întâi jos câteva picături, apoi să bea, ca mai întâi morții să bea, apoi viii. —loneanu.

Când cineva e bolnav, şi are credință că i-a fost dat, îi trece boala, dacă va bea apă din pumnii celui presupus că i-a dat.— Giuleşti, Suceava.

Dacă cineva bea apă din vr-un lac, să lese pe malul lui semn din haine, căci dacă lacul nu va fi curat, să nu se prindă de cel care bea, nimic, fiind în loc semnul.—loneanu

Copilului nou-născut i se dă de băut apă dintr’un clopoțel, ca să fie cântăreţ mare.—Ungaria, Marian, Nașterea

Când bei apă sau vin dintr’un vas descoperit, să sufli peste fața lui, și să verși o leacă, pentru că noaptea dracul se bagă în apă, vin, etc.—Țăpu, Tecuciu.

Se crede că seara apa-i necurată, şi aducând cineva seara apă în casă, trebue să zică: «Binecuvântaţi apa», iară cei din casă să răspundă: «Dumnezeu s-o binecuvinteze», şi apoi abia devine ea curată. – Bucovina.  

Noaptea să nu se aducă apă de la vreo fântână, căci împrejurul ei joacă ielele, cel care va lua apă, îl va lua ielele.– loneanu.

Să nu aduci apă seara, căci e rău de isbituri sau, dacă aduci, să verşi din ea în loc, de trei ori.—Vâlcea.

Doniţa cu apă, din care se bea, să nu se lase noaptea afară, căci bea şoimăriţele din ea, şi șoimăreşte pe cel ce bea la urmă.—loneanu.

În donița din care se bea apă, noaptea, să se stingă seara trei cărbuni, ca să nu se lipească ceva de ea. —loneanu.

Apa mare, când vine sălbatecă, din cauza ploilor ori topirii zăpezilor, e stăpânită de duhuri rele. Pentru aceasta copiii se tem de a sta pe mal.

Apa de fântână, de izvor – din contra – e locașul duhurilor bune.

Aceasta arată fetelor mari pe mirii lor.

Apa-i sfântă, numai din cauză că-i locaşul broaștelor protejatele Maicii Domnului —Țăpu, Tecuciu.

Când o femeie se mărită al doilea, fiindu-i bărbatul mort, o altă femeie, în timpul cununiei, toarnă o doniţă de apă pe mormântul celui de’ntâi bărbat, ca să-i trăiască cel de al doilea, şi să stingă focul ce arde pe mort pe lumea cealaltă, căci altfel, cât va sta femeia măritată cu al doilea bărbat, cel mort şede în foc. —loneanu.

Se crede-că acel ce visează apă, va avea vreo supărare. — Bucovina.

Dacă visează cineva că se scaldă într’o apă curată, apoi se crede că va fi sănătos și cu voie bună; dacă însă se visează în apă tulbure, apoi se va îmbolnăvi.—Bucovina.

Înturnându-se mirii de la cununie, se varsă înaintea lor cofe pline cu apă, ca prin toată viața lor să le meargă în plin —Bucovina.

Când vin dănacii şi felele mari, la Paști de la biserică, să se uite în fântână, ca să fie ca apa de frumoși tot anul.— Catanele, Dolj.

În ziua de Drăgaica (24 iunie), să nu se scalde nimeni, căci e rău de înnecat.—loneanu.  

În ziua de Drăgaica, cine va trece o apă de trei ori înot fără să se înece, nu se va mai, îneca tot anul. — loneanu.

Când dai sâmbăta apă, ai pomană —Tătăruși, Suceava.

Marţi seara şi sâmbătă seara își fac fetele de mărit pe vale; deci nu e bine a umbla pe lângă ape. —Buneuşoara, Ardeal.

Când treci sâmbătă ori marți seara peste ape, fă-ţi cruce și suflă peste apă, ca să nu fii bolnav, căci atunci se scaldă nemilostivele.—Luncuşoara, Ardeal.

Când te duci la apă (fântână) cântând, vei uita unde vei pune un lucru.— Moldova, Hânţescu.

Apa în care s-au spălat peştii pregătiți pentru a fi fierţi, nu e bine a se turna în calea vitelor mulgătoare, ca să nu stârpească.– Bucovina.

În ziua de Schimbarea la față (6 August), cerbii se scaldă în apă de izvor, răcind-o prin urina ce şi-o lasă în ea, din care cauză nu mai este bună de scăldat.— loneanu.

Să nu se spele cineva pe mâni cu apă din gură, căci face năjil pe gingii. – loneanu.

Apa cu care se scaldă un mort, se varsă într-un loc retras, ca să nu umble cineva în ea, fiind un mare păcat.— loneanu.  

Ciubărul în care s-au spălat hainele mortului, dacă se spală în nouă ape, e ca și cum s-ar fi turnat în el apă sfințită.— Bucovina, Marian.

Dacă un mort se trece peste o apă, una din rudele lui aruncă în acea apă un ban, plata podului.—loneanu.

Cei carie petrec pe un mort până la mormânt, când se întorc acasă, se spală pe mâni cu apă, apoi stropesc cu ea înapoi, să nu se lipească ceva de ei; după aceea sar peste un foc, spre semn de curăţenie, afumare. —loneanu.  

După ce îngroapă un mort, apa ce o aveai în vadră, în casă, s’o verși, căci acea apă e moartă, e apa morţilor. — Vâlcea.  

Apa, care e în vase, după ce s-a îngropat mortul, să nu se bea, căci aia e moartă, ci să se aducă alta proaspătă.— Adameşti, Teleorman.  

Când moare cineva din sat sau din rude, apa scoasă să se lepede.—Vâlcea..

După ce trece mortul la groapă, e bine să se aducă apă.— Catane, Dolj.

Se crede că la miezul nopții, în spre Crăciun, apa se preface în vin, iar dobitoacele vorbesc. – Valahia moravă, Burada.

Credinți și superstiții ale poporului român, Artur Gorovei, Academia Română, 1915

POVEȘTI * LEGENDELE OLIMPULUI * SUPERSTIȚII * STRIGOI * CURTEZANE CELEBRE * REȚETE VECHI ROMÂNEȘTI * DICȚIONAR INFERNALVRĂJITORIE * DESCÂNTECE SFATURI PRACTICE …

  • Dacă vrei să fii la curent cu ce noutăți de maidemult apar pe aici, îți recomand să te abonezi.
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Recente

Newsletter

Despre Autor

Vitalie Bichir

Mă numesc Vitalie Bichir și sunt actor, dar asta n-are nici o legătură cu ce fac eu aici.
Adun texte scrise maidemult, care pentru unii, poate, sunt niște vechituri fără valoare, dar mie-mi plac și culmea, unele mă și distrează.
Adică vreau să fac / un fel de Bric-à-brac (uite că mi-a ieșit și-o rimă) , ceea ce însemnează din franțuzește: „Magazin de vechituri; vechituri, lucruri fără valoare, uzate și demodate” spune Dex-ul. Bric-à-brac-a-la-bichir.

 

Articole asemanatoare

Strigoi

Vizualizari: 3.878 Strigoiul se naşte ca orişice copil; el însă se cunoaşte căci are pe cap o chitic, tichie, căiţă, perdeă , sau pe...

Leacuri vechi

Profesorul Marcel Labbe a botezat cu un nume medical de fagomani pe cei oameni mâncăcioși, cari cred că trăiesc pe lume numai pentru a...

Placeri vechi

Vizualizari: 2.443 Curtezane celebre  (urmare) Amorul fizic, mai mult sau mai puțin „romantic”, dar rezultat din același instinct de reproducere, a avut o zeiță...

Placeri vechi

Vizualizari: 1.844 Curtezane celebre  (urmare) În primii ani ai Romei, în epoca regilor, o curtezană cu numele de Flora își câștigă celebritatea în același...