(urmare)
În primii ani ai Romei, în epoca regilor, o curtezană cu numele de Flora își câștigă celebritatea în același timp cu bogăția. Este considerată ca prima prostituată oficială a Romei și i se atribuie 23000 de legături remunerate.
După cum pentru un stup de albine este de ajuns o regină, această rezistentă Flora pare să fi fost suficientă pentru stupul roman din vremea ei. Aceasta poate fi o legendă : este însă cert că Flora a lăsat toate bunurile ei poporului roman. Ca răsplată regii au constituit Floraiile și au ridicat-o pe Flora la rangul zeițelor*.
Această divinizare este un procedeu comun tuturor religiilor. Romanii, care nu credeau în divinitatea zeilor, fiind cum se spune azi pozitiviști sau raționaliști își creau zeii în spirit de imitație, din rutină, din ignoranță sau din simplă modă. Iată de ce Flora a devenit zeiță.
Cultul lui Venus nu exista pe atunci. Abia în primii ani ai republicii s-a înălțat un templu în cinstea lui Venus, adorată sub numele de Venus cloacina (după statueta unei femei goale, găsită într-o cloacă).
Floraiile aveau loc primăvara. Timp de șase zile, poporul petrecea din plin. Altarele, locuințele, străzile, piețele, templele, amforele și cupele festinelor erau împodobite cu flori, cu iarbă, cu ramuri.
Vinul și mâncarea nu lipseau atunci nimănui.
Jocurile de circ alcătuiau solemnitatea cea mare. În arenă apăreau curtezanele deghizate în zeițe. Ele se dezgoleau în aclamitățile norodului. Jucau, săreau, luptau în ritmul muzicii, aplaudate frenetic. Dansurile lor deveneau mai exaltate, mai lascive, mai voluptoase : tinerii se năpusteau în arenă, ca niște fiare puse în libertate : se aruncau asupra artistelor și, după o luptă simulată (în amintirea răpirii Sabinelor), se produceau scene de prostituție publică. Spectatorii aclamau mereu : în delirul general, scenele din arenă se reproduceau pe băncile de piatră. Promiscuitatea era fățișă, nici un semn de gelozie între soți, nici o rezervă a părinților față de copii.
Când Caton Cenzorul a intrat odată în circ, și-a acoperit fața cu mantia : spectacolul întrerupt câteva momente, a reînceput după ce austerul roman a fost invitat să plece. Poporul n-a consimțit ca floraliile să fie suspendate.
*Flora, în mitologia romană, zeița florilor și a primăverii, identificată cu Chloris din mitologia greacă. Se credea că le-ar fi dat oamenilor mierea de albine și semințele tuturor florilor, primite în dar de la soțul ei, Favonius. O legendă spunea că prin atingerea unei flori cu semințe dăruite de ea, Iuno l-ar fi zămislit pe Mars singură, fără ajutorul lui Jupiter.
Mic dicționar mitologic greco – roman de Anca Bălăci
Dacă vrei să fii la curent cu ce noutăți de maidemult apar pe aici, îți recomand să te abonezi (mai jos), e foarte simplu și dacă nu-ți mai place, e la fel de simplu să te și dezabonezi.
