Connect with us

Hi, what are you looking for?

Leacuri vechi

De deochi la vaci

Paulus Potter, Patru vaci într-o poiană, 1651

E greu să se cunoască o vacă bună de lapte, vorba proverbului : „Frumoasă, și lăptoasă, și de vreme acasă”.

Vaca bună de lapte – se zice vacă mănoasă, iar in Moldova vacă de doniță. Ea se cunoaște după lungimea coadei, al carei vârf osos ajunge la coatele picioarelor, după fântânica ce are la pulpă și după un fel de gropițe ce se găsesc prin pipait la buric sau la spate ; are capul mic, botul ascuțit, coarnele subțiri stecloase, gâtul subțire, picioarele pulpănoase sus și subțiri jos, e pântecoasă, cu ugerul mare, fără păr și vinele țâțelor mari.

A ține o vacă cu lapte, e foarte greu, după credința gospodinelor, deoarece vacile mănoase se deoache lesne ; aceste vaci vor seca din lapte, vor deveni sperioase și nu numai că nu vor sta la muls, dar nici la vițeii lor. Vacile pot să-și strice laptele, așa că acesta să fie amestecat cu sânge ; pricina, cred gospodinele, e că o rândunică a trecut pe sub picioarele vacilor ca să le străfulgească sau să le însângereze țâțele. Vacile pot fi mușcate de șerpi, cărora le place laptele, de nevăstuici, în urma cărora li se umflă ugerul sau ungerul, cum se zice în Moldova. Dar nenorocirea cea mai mare pentru o gospodină e atunci când dușmanii îi ieau mana. De mană trebue să se descânte îndată, căci altfel e primejdie. Iată cum se descantă, ca să avem o pildă nu numai în privința grijilor unei vaci, ci și în alte privințe :

Marie, maică, sfantă Marie,
Te rog, vino și-mi ajută mie,
Marie maică sfântă,
Sfântă ești,
Sfântă să fii;
Curata sa fii.
Leacul dela tine,
Descântul dela mine.
Eu mă rog ție,
Tu ajută-mi mie.

Când a rostit până aici, descântătoarea are la sine un sac, care trebue umplut cu paie și 3 fuse, 3 sule, 3 pile, o furcă de fier, un tăier cu tărâțe, sare și un ban de ararnă, măcar. Luând fusele pe rând, împunge în paiele din sac zicând :

„Eu nu împung paiele din sac, ci împung inima cui a dus laptele dela (numele vacii); așa să nu iasă răul din el, cum nu va ieși fusul esta de bună voie din paie. Îl împung prin fața obrazului și prin creierii capului, prin brânci (mâini) și picioare, prin toate vinele, prin toate oasele, să nu poată durmi, să nu se poată culca, sa nu se poată alina, până laptele la (numele vacii) înapoi l-a da. Pâră atunci să n’aibe stare, nici alinare”.

Descântecul apoi se repetă, când se împunge cu fusul al doilea ; la a treia repetare, se împunge cu fusul al treilea, apoi tot așa se repetă mereu, împungându-se cu toate sulele și pilele. Deci descântecul se zice de 9 ori, iar sculele și fusele rămân împunse în paiele din sac. Descântătoarea începe descântecul cu cuvintele dela început, bate apoi cu furca paiele din sac, zicând : „eu nu pisez sacul cu paie…» ca în partea a doua a descântecului, repetând de 9 ori. Scutură apoi sacul zicând de 3 ori :” Eu nu scutur sacul cu paiele…”.

Apoi iea taierul cu tărâțe, sarea și banul, zice întroducerea și :” asa să vie laptele la vacă, cum vin stelele pe cer și cum vine roua noaptea, să nu-I poată oprI bosorcăile, precum nu poate sta roua dacă răsare soarele” . După rostirea de 9 ori a descântecului, se iea un cuțit, cu care împungând tărâțele, se repetă iarăș descâtecul de 9 ori ; se duce apoi sacul, așa cum e, cu fuse, pile și sule, în ieslele vacii, ca să mănânce de pe ele peste noapte. Furca se împlântă cu coarnele în pământ, zicând de 9 ori : „așa să iasa răul din cine a dus laptele dela (numele vacii), cum va iesi furca asta de bună voie din pământ”. Tărâțele se toarnă din taier într’o cofă și se pune afară cu sarea și cu banul cu tot, ca să cadă pe ele roua peste noapte.

Dimineața se scoate furca din pământ, se aduce sacul din iesle, se scoate crucerul din tărâțe, se pisează sarea și se dă cu tărâțele la vacă. Toate acestea se fac în 9 seri.

Tot astfel și cu celelalte boli.

,,Industria casnică la români,, de Tudor Panfile, 1910

Dacă vrei să fii la curent cu ce noutăți de maidemult apar pe aici, îți recomand să te abonezi (mai jos), e foarte simplu și dacă nu-ți mai place, e la fel de simplu să te și dezabonezi.

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Recente

Newsletter

Despre Autor

Vitalie Bichir

Mă numesc Vitalie Bichir și sunt actor, dar asta n-are nici o legătură cu ce fac eu aici.
Adun texte scrise maidemult, care pentru unii, poate, sunt niște vechituri fără valoare, dar mie-mi plac și culmea, unele mă și distrează.
Adică vreau să fac / un fel de Bric-à-brac (uite că mi-a ieșit și-o rimă) , ceea ce însemnează din franțuzește: „Magazin de vechituri; vechituri, lucruri fără valoare, uzate și demodate” spune Dex-ul. Bric-à-brac-a-la-bichir.

 

Articole asemanatoare

Strigoi

Vizualizari: 2.969 Strigoiul se naşte ca orişice copil; el însă se cunoaşte căci are pe cap o chitic, tichie, căiţă, perdeă , sau pe...

Leacuri vechi

Profesorul Marcel Labbe a botezat cu un nume medical de fagomani pe cei oameni mâncăcioși, cari cred că trăiesc pe lume numai pentru a...

Placeri vechi

Vizualizari: 2.228 Curtezane celebre  (urmare) Amorul fizic, mai mult sau mai puțin „romantic”, dar rezultat din același instinct de reproducere, a avut o zeiță...

Placeri vechi

Vizualizari: 1.625 Curtezane celebre  (urmare) În primii ani ai Romei, în epoca regilor, o curtezană cu numele de Flora își câștigă celebritatea în același...