Connect with us

Hi, what are you looking for?

Datini și credințe

Cuvioasa Paraschiva

Harem, 1860, John Frederick Lewis

Sărbătoarea Cuvioasei Paraschiva este prăznuită de Biserică în ziua de 14 octombrie și care prin Bucovina se mai numește și Nicuvioasa sau Vinerea mare sau Vinerea celor 12 vineri.

Moaștele acestei sfinte se află în biserica Trei Ierarhi din Iași, de unde se scot în procesiune la acea zi de mare sărbătoare, și când, din toată Moldova aproape, din Basarabia și Bucovina, se adună lângă sfânta raclă o mare de credincioși. Astfel înțelegem de ce, prin unele părți din Bucovina, sărbătoarea acesta, după numele sfintelor moaște, se mai numește și Sfânta Vineri din Iași.

Românii basarabeni povestesc, prin împrejurimile Akkermanului, legenda unui izvor numit al Sfintei Paraschiva, în următorul cuprins :
„Demult, de foarte mult, pe când pe aci mișuna hoardele tătărești, o bandă de tătari a pus mâna pe o fată de o frumusețe mare, care se numea Paraschiva. Prizoniera a fost vândută în haremul unui pașă din Akkerman. Pașa, cum a văzut acea fată, a căzut fermecat de atâta frumusețe și a voit s-o înduplece cu fel de fel de daruri scumpe, ca să-i fie de nevastă. Dar totul a fost în zadar : fata n-a voit să se facă cadână. Atunci a turbat de mânie și într-o noapte a voit s-o ia cu sila, însă fata a izbutit să fugă din harem. Soldații trimiși ca s-o prindă au găsit-o pe malul limanului și, când erau să puie mâna pe dânsa, ea s-a prefăcut într-un izvor.”

Prin județul Muscel, poporul știe că sfânta aceasta a fost o fată săracă, fără părinți, care-și dădea și bucățica de la gură săracilor ; d-aia s-a făcut sfântă. Asemeni și haine, ce brumă le-avea, le împărțea cu săracii.

Sf. Paraschiva

Prin unele părți se crede că Sf. Paraschiva a fost chinuită de păgâni într-o vineri, și de aceea, în orice zi ar cădea această sărbătoare, poporul o numește Vinerea mare și o socotește ca una din cele mai mari sărbători.

Și prin județul Tecuci găsim credința că Cuvioasa Paraschiva a fost chinuită de către păgâni, și anume a fost fiartă „în smoală și pucioasa” ca să se lepede de credința creștină. Această socotință populară credem că pornește din faptul că Sf. Paraschiva se numește Vinerea mare, iar despre o Sfântă Vineri se rostesc colindele cu adevărat, că pentru credințele sale cele creștine păgânii au chinuit-o. O variantă a unui astfel de colind sună precum urmează :

Sus pe slava cerului, 
La poalele raiului, 
La scaunul Domnului, 
La scaun de judecată, 
Unde vine lumea toată, 
Genuncheat-a Sfânta Vineri, 
Genunchea 
Și mi-și plângea : 
-- Știi, Doamne că m-ai trimis, 
Pământul să ți-l botez. 
Toți s-au dat botezului, 
Numai una nu s-a dat : 
Cetatea Iordanului 
Nu s-a dat botezul, 
Nici creștinătătilor. 
Dar pe mine prins-m-au, 
Prinși-m-au, 
Legat-m-au, 
Cu cuțit tăiat-m-au, 
În cazan băgatu-m-au 
Și trei zile fier-m-au, 
Numa-n ceară și-n rășină. 
Apoi strecurat-m-au, 
În gard aruncatu-m-au ;
Și-am făcut cum am putut 
Și la tine c-am venit, 
Să-mi dai sfinți de ajutor. 
Pe Irod ca să-l omor!

În această zi nu se lucrează, fiind primejdie de boale ; cu nici un chip nu se coasă, fiind rău de trăsnet, de grindină și boli de ochi. Prin unele părți din județul Neamț, în această zi, ca și în celelalte 12 vineri de peste an, cine va coase sau va toarce, se crede că va face negei la mână.

Unii gospodari postesc această sărbătoare nemâncând frupt chiar dacă ar cădea într-o zi de dulce ; alții o postesc cu desăvârșire, sau : nu beau vin roșu, nu mănâncă nuci, castraveți și alte poame care au cruce.

Prin unele părți, în locul lui Sf. Dumitru, se socotește Vinerea mare ca zi de soroc, când își încheie slujba păzitorii de vite și oi precum și pândarii ; tot acum se încheie învoielile de închirieri ale imașurilor, pentru oi mai ales, când deci încep a pleca ciobanii cu oile de vale, spre alte locuri necuprins încă de iarna aspră a muntelui.

Pe vârf de munte, Nicolae Grigorescu

Oile strămutate nu se mai pot ținea despărțite de berbeci și deci în ziua se Sf. Paraschiva sau Vinerea mare se slobod oile la berbeci pentru prăsire, crezându-se că aceasta se face pentru ca mieii să fie frumoși și pestriți și ca să fie născuți înainte de Paști cu două săptămâni. Pentru aceasta, ca ajutor, Vinerea mare trebuie să se păzească din partea muncii.

Prin județul Suceava, ciobanii se feresc în această zi ca să ciopârțească ceva, căci se tem să nu le iasă mieii tărcați, ceea ce le-ar micșora prețul. Plecând păzitorii de țarine, acestea, precum și livezile și izlazurile, rămân slobode pentru pascătoarea vitelor.

Vinerea mare fiind într-o vreme când munca în câmp se sfârșește, când fiece gospodar își cunoaște sporul agonisitei lui de peste an și când frigul începe a-și arăta colții, e firesc deci ca pretutindeni oamenii să înceapă a se pregăti pentru iarnă cumpărând-și de pe la târguri sau iarmaroace tot ce le lipsește în privința îmbrăcămintei.

Acum de Vinerea mare, își cumpără și Soarele cojoc. Alții zic că-și cumpără și Sfântul Dumitru.

Sărbătorile românilor, Tudor Pamfile, 1910

Dacă vrei să fii la curent cu ce noutăți de maidemult apar pe aici, îți recomand să te abonezi .

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Recente

Newsletter

Despre Autor

Vitalie Bichir

Mă numesc Vitalie Bichir și sunt actor, dar asta n-are nici o legătură cu ce fac eu aici.
Adun texte scrise maidemult, care pentru unii, poate, sunt niște vechituri fără valoare, dar mie-mi plac și culmea, unele mă și distrează.
Adică vreau să fac / un fel de Bric-à-brac (uite că mi-a ieșit și-o rimă) , ceea ce însemnează din franțuzește: „Magazin de vechituri; vechituri, lucruri fără valoare, uzate și demodate” spune Dex-ul. Bric-à-brac-a-la-bichir.

 

Articole asemanatoare

Strigoi

Vizualizari: 2.969 Strigoiul se naşte ca orişice copil; el însă se cunoaşte căci are pe cap o chitic, tichie, căiţă, perdeă , sau pe...

Leacuri vechi

Profesorul Marcel Labbe a botezat cu un nume medical de fagomani pe cei oameni mâncăcioși, cari cred că trăiesc pe lume numai pentru a...

Placeri vechi

Vizualizari: 2.228 Curtezane celebre  (urmare) Amorul fizic, mai mult sau mai puțin „romantic”, dar rezultat din același instinct de reproducere, a avut o zeiță...

Placeri vechi

Vizualizari: 1.625 Curtezane celebre  (urmare) În primii ani ai Romei, în epoca regilor, o curtezană cu numele de Flora își câștigă celebritatea în același...