Cînd cineva e fricos, să zice că e slab de înger.
Om tare de înger se cheamă acela ce nu se teme de nimic.
în Mihalcea, de la Iordan, toţi vin cu iască aprinsă acasă şi-şi pîrlesc părul în cruciş, în 4 locuri; la frunte, la ceafă şi la urechi, să nu să teamă peste an.
Tot pentru ca să nu se teamă, ard unii gunoiul cel din zilele Crăciunului în poartă în ziua de Sf. Ştefan sau de Anul Nou şi sar peste el.
În Cuciur-Mic, fac de Sf. Alexi foc în tindă şi fiecare trebuie să treacă peste el, tot pentru frică.
Cine să teme să treacă peste focul ce să face în sîmbăta Pastelor. Mihalcea
Cînd trăsneşte întăi, să prinzi beţişoare, paie, ce-i putea, în mină şi cu acelea, să te afumi de spăriet, e tare bun. Paraschiva Macovei, Mihalcea
De tun dacă te temi, să apuci, cînd auzi tunînd întăi, paie, ce-i găsi, şi să te afumi, că nu te mai temi. Paraschiva Malec, Mihalcea
Iarba tunului se dă la „răutate” (spazm) de băut.
Ca să nu se teamă copilul de tun, să-l duci întăi şi-ntăi la nănaşul să-l tundă. Nănaşu îl tunde şi-i dă o găină. Mahala
Cine să teme să se afume cu păr de al său, luat în cruce, de la frunte, de la ceafă şi de la urechi. Mihalcea
De cine te sparii: cîne, om, să iai păr de la acela şi să te afumi, că-ţi trece. Botoşani
De spariet, e bun părul de la frunte de la urs, să te afumi sara. Idem
De frică, să porţi totdeauna păr de la urs. D-l David, com. Buhalniţa, Moldova
De frică, să te afumi cu testiculele de cal. Siret
De spăriet, să mănîncă cir de mămăligă, păn’ a nu apuca a dormi. D-na Maria Stavrat, Botoşani
De spariet, se afumă cu grîu de la litie. D-na Panoria Petraşcu, Camina
Copilul de-i spariet, să păşască preotul peste el, cînd iesă cu darurile, la uşa raiului. D-ra Maria Grigorescu, Botoşani
Cine capătă friguri din frică să steie în genunchi în uşa raiului şi preotul să-i citească moliftele de spaimă, apoi să se dezbrace de straie peste bolnav, că-i trece. Idem
Ca să nu te temi de nimic, de eşti fricos, să te uiţi la preot, cînd citeşte evanghelia în uşa raiului, ţintă, fără să clipeşti, ş-atunci poţi merge noaptea orunde, că nu ţi se arată nimic. D-na Saveta Dumitriu, Botoşani
Femeia ce pierde copii din „ceas rău” să se încingă peste pîntece cu un brîu al preotului, cu care slujeşte în biserică. Şiret, Mihalcea
Bolnavul sau omul slab, ce să teme noaptea, să poarte o bucăţică din brîul preotului, dar trebuie să fie curat omul şi bucata ceea apoi s-o ardă în foc. Ileana Olăniţă, Broscăuţi
Ca să nu te temi, să porţi băţ de clocotici. Cine poartă clocotici, de nimic nu să teme.
Ca să nu te temi, să porţi ochi de şoarec la gît.
De boala cea rea, să baţi pe bolnav cu cămeşa unei fete ce a avut menstruaţia întăi. Horecea
Cine să udă în pat e spăriet. Să-l baţi cu mătura aprinsă, că-i trece. Botoşani
De spăriet, să furi din biserică 9 capete de luminări şi o bucată de mătură, să le aprinzi şi să afumi pe cel bolnav. Dar să fie furate, ca să nu ştie nimene. D-na Ana Constantinovici, Mihalcea
De spariet, să-l treci pe copil de 3 ori prin ştiubei.
De spariet, să meargă la biserică, duminică dimineaţă, şi să zică din prag: „Buna dimineaţă!”, apoi să fugă împrejurul bisericei şi iar să zică aşa, păn’ de 3 ori, că-i trece. De la mama autoarei, Botoşani
Cînd te dor spatele, să te laşi pe horn şi să zici: „Ce-i în spatele mele să fie în horn şi ce-i în horn, în spatele mele.” Să fie tare ca hornul. (Durerea de spate e din spaimă.) Mahala
De răutate, să te afumi cu tămîie şi băţ de mătură şi să te baţi cu spatele de cahlă. Mihalcea
De frică, se descîntă în usturoi cu 9 bolduri şi usturoiul să trece de 9 ori prin cahlă. D-ra Grosar, Şiret
Cînd te temi noaptea, să-ţi faci cruce cu limba în gură.
Dacă cineva să teme, să meargă la mort şi să-l strîngă pe mort de degetul cel mare de la piciorul cel sting, că nu se mai teme. D-ra Ecaterina Braha, Mihalcea
Noaptea să nu te uiţi în oglindă, că eşti fricos, te temi a merge noaptea afară. Dar să te speli cu apă de pe clopot şi nu te mai temi. D-ra Profira Braha, Mihalcea
Băietului să nu-i pui la gît mărgele, că e fricos. Mihalcea
Cînd se sparie omul, să rupă degrabă chiotoarea de la cămeşă şi să rupă gura cămeşei în jos, să sufle de 3 ori în sîn şi să stupească jos, că poate să se prindă necuratul. D-na Maria Reus, Mihalcea
Cînd te sparii, să-ţi stupeşti în sîn, să te uzi şi să beai apă repede. Botoşani
Lupul are trei peri de drac în frunte, de aceea ţi se rădică părul măciucă, cînd îl vezi.
Cine e fricos să puie „turta lupului” şi „inima pămîntului” în rachiu, să steie 9 zile şi să beie, că nu să mai teme. Dochiţa Hurghiş, Mahala
De spariet, e bine să te afumi cu buruiana „ciortopoloc” şi să bei sămînţă de aceea (e un fel de spin). Bucovina
În Moldova, se afumă cu „sita zînelor”, tot aşa, ca un spin.
„Sulcină albă” e bună de scaldat, pentru spăriet şi durere de cap. Ilişeşti
Elena Niculiță Voronca, 1903
POVEȘTI * LEGENDELE OLIMPULUI * SUPERSTIȚII * STRIGOI * CURTEZANE CELEBRE * REȚETE VECHI ROMÂNEȘTI * DICȚIONAR INFERNAL* VRĂJITORIE * DESCÂNTECE * SFATURI PRACTICE …
- Dacă vrei să fii la curent cu ce noutăți de maidemult apar pe aici, îți recomand să te abonezi .
