Connect with us

Hi, what are you looking for?

Datini și credințe

Cum se fac Strigoiii

Ruth Whittier Shute, 1803–1836

Urmare

Dacă cel ce moare a fost Strigoiu, lucrul este mai lesnicios.

Dacă răposatul n’a fost Strigoiu în vieaţă, lucru este mai greu.

Printre cei bănuiţi sunt:

Copiii cari mor nebotezaţi.

Cei cari pe această lume au fost făcători de rele, vrăjmaşi şi pismătareţi; după moarte, Duhul cel rău intra într’înşii, şi unii ca aceia se vor preface în Strigoi.

Cei cari mor de-o moarte grabnică: spânzuraţi, înnecaţi, împuşcaţi, cei cari cad, aşa, din picioare, ca din senin, itr’un cuvânt, cei ce «nu mor bine”.

Bolnavii, dacă sunt nepăziţi pe timpul zăcerii, dacă a trecut peste dânşii vreo pisică, se vor preface în Strigoi. Tot astfel se va întâmpla şi cu morţii nepăziţi, peste cari sar măţile, cânii, găinile sau orice altă pasăre, şoarecii sau orice altă vieţuitoare. Lucrul acesta se observă şi cu privire la groapă, atâta vreme cât este deschisă.

Pentru aceasta, morţii, atâta vreme cât stau în casă, se păzesc împotriva fiinţelor arătate şi împotriva Duhului rău. Prin Duhul cel rău se închipuie şi însuş Diavolul.

Cânii, măţile, găinile, ba chiar până şi şoarecii, cari ar avea datină de a umblă prin casă, se prind, se omoară, se leagă, se pun sub vreo copaie, se închid în pivniţă sau se duc în câmp, departe de sat şi se lasă acolo, anume ca să nu treacă peste mort, căci trecând, se crede că mortul se face Strigoiu şi vine noaptea la toţi din casă, de le mănâncă inima.

Când trece pe de-asupra mortului o vieţuitoare oarecare, face ca acel mort să devie Vampir. Credinţa în Vampiri este tot aşa de răspândită ca la toate popoarele din Peninsula balcanică.

In cursul celor 24 ore şi mai mult, adică până ce-l duc la groapă, mortul trebue să fie avigliat (priveghiat), ca nu cumva să-l tresară (să sară peste el) vreun câne ori alt animal necurat , că în cazul acesta s’ar face Vârcolac sau Strigoiu, şi-i mare păcat. Acelaş lucru trebue să se observe şi cu groapa Iui, până când este deschisă.

Mortul să nu se lase singur în casă, că se face Strigoiu. De aici acel mare număr de jocuri se se întâlnesc la priveghiuri, ca să ţină lumea, prin veselie, trează, cât mai mult împrejurul mortului.

Când dintr’o pricină oarecare, cineva este silit să lase mortul singur în casă, trebue să-i pună pe piept o secere şi un inel, ca să fie ferit de Duhurile rele.

Când urmează să fie pus mortul în sicriu, şi trebue să i se taie legătura picioarelor, această legătură trebuie să se pună în sicriu; cei de casă, trebue să bage de samă ca nu cumva s’o fure cineva, căci se preface mortul în Strigoiu.

Fiind teamă că se va preface în Strigoiu mortul care lasă în vieaţă un frate lunatec, acesta trebue să-i toarne vin în sicriu, sau să intre şi să iasă de trei ori din mormântul răposatului; altfel Strigoiul îl va mânca.

Ducerea mortului la groapă trebue să se facă iarăş cu băgare de samă, ca să nu treacă pe sub dricul sau droaga mortului un câne, căci de se întâmplă una ca asta, mortul se face Strigoiu.

Strigoii se mai fac şi din morţii „cari n’au fost bine cetiţi,— bine prohodiţi, —de popi.

La groagă să nu i se dea de pomană mortului un cocoş, că se face Strigoiu.

Dacă un mort s’a făcut Strigoiu, fie că n’a fost păzit, fie că a fost Strigoiu şi în vieaţă, se cunosc după roşeaţa nasului, căci dacă Dracul îi poate suge sângele din tot corpul, de nas se fereşte ca să nu-l vadă răposatul cu ochii!.

Toate sufletele celor prefăcuţi în Strigoi se vor întrupa, după un anume timp dela moarte, iarăş în oameni, de cari uneori nu se vor putea deosebi întru nimic. Ei vor trăi în acele părţi unde nimeni nu-i poate cunoaşte, şi unde nu-i poate întâlni om sau câne născut într’un loc cu dânşii, sau om ori câne născut înaintea Paştilor. De îndată ce un asemenea câne îi va simţi sau îi va întâlni un asemenea om, asemeni Strigoi vor muri pe loc şi pentru totdeauna.

Prin unele părţi se crede că sufletul omului făcut Strigoiu se preface în insecta nocturnă numită strigoieş , strigă, cap de mort, cap de moarte, capul morţilor, flumrul morţii sau suflet de strigoiu, care prin jud. Vâlcea, când este prinsă, este bătută cu un ac sau un cuiu în grindă, sau în peretele casii.

Urmează

„DIN VIEAŢA POPORULUI ROMAN. Mitologie Românească. Dușmani și prieteni ai omului” de Tudor Pamfile

Dacă vrei să fii la curent cu ce drăcovenii mai apar pe aici, îți recomand să te abonezi .

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Recente

Newsletter

Despre Autor

Vitalie Bichir

Mă numesc Vitalie Bichir și sunt actor, dar asta n-are nici o legătură cu ce fac eu aici.
Adun texte scrise maidemult, care pentru unii, poate, sunt niște vechituri fără valoare, dar mie-mi plac și culmea, unele mă și distrează.
Adică vreau să fac / un fel de Bric-à-brac (uite că mi-a ieșit și-o rimă) , ceea ce însemnează din franțuzește: „Magazin de vechituri; vechituri, lucruri fără valoare, uzate și demodate” spune Dex-ul. Bric-à-brac-a-la-bichir.

 

Articole asemanatoare

Strigoi

Vizualizari: 3.929 Strigoiul se naşte ca orişice copil; el însă se cunoaşte căci are pe cap o chitic, tichie, căiţă, perdeă , sau pe...

Placeri vechi

Vizualizari: 2.474 Curtezane celebre  (urmare) Amorul fizic, mai mult sau mai puțin „romantic”, dar rezultat din același instinct de reproducere, a avut o zeiță...

Placeri vechi

Vizualizari: 1.879 Curtezane celebre  (urmare) În primii ani ai Romei, în epoca regilor, o curtezană cu numele de Flora își câștigă celebritatea în același...

Strigoi

Vizualizari: 1.694 ...Bărbaţelul meu Iubit! De aseara ai murit, Of! şi nu pociu sa te uit. Şi la altul sa ma uit! El acum,...