Connect with us

Hi, what are you looking for?

Superstiții

Ce e și nu e bine să faci lunea

Edward Hopper, Soarele de dimineață, 1952

Luni e barbat, e începătorul obştiei, e bun pentru toate cele de început.

La români, tot lucrul ce să începe lunea merge bine, cu spori, uşor şi ţine mult, e trainic. Românul lunea începe totul, dar nici într-un chip marţa sau sîmbăta.

Lunea să te păzeşti, să nu te sfădeşti cu nime, să nu baţi, să nu fii mînios, că eşti aşa toată săptămîna. Cum îţi merge lunea, îţi merge toată săptămîna, şi mai ales lunea cea întăi la începutul lunei.

Cînd ţ-a întrăt în casă un om cu noroc, îţi merge ca din apa, da cînd ţ-a întră unul fără noroc, sărăceşti şi flămînzeşti.

Lunea e pentru negustorie şi, la tot ce-i gîndi, te îndreaptă pe drumul cel bun; e purtător de mană. In Moldova, sînt case în cari vine în toată lunea preotul şi face agheazmă şi stropeşte casa – pentru sanatate, noroc şi ca să meargă bine.

Lunea să posteşti pentru viaţă, ai zile lungi; e de mare ajutor pentru noroc şi orce, pentru sanatate la om şi la vite, dar de o înfruptă omul, se îmbolnăveşte. Botoşani

Unui om i s-a făcut beşica cea rea şi cum a făgăduit c-a posti, nu s-a ştiut ce s-a făcut. Lunea se ţine pentru ochi, pentru videri.

Luni, miercuri şi vineri, să plătesc slujbe pentru duşmani, căci e de ajutor.

Lunea în Botoşani, nu se dă cenușa de la casă.

Evreii, lunea, nu dau nimică pe datorie, pănă nu capătă ceva bani, în Bucovina, sîmbătă sară nu dau nimică.

Lunea nu să dau bani, numai să iau.

Luni să nu dai nimică din casă, că dai toată săptămîna şi nu se ţine lucrul de casă. De-ţi vine o megieşă bună şi-i dai ceva, iai din lucrul acela oleacă înapoi, că se cheamă că iai la casă.

Nici gunoiul să nu-l dai lunea afară, că să împrăştie găinile.

Lunea, dacă dai ceva din casă, poate să-ţi iaie acela tot sporul şi norocul, dacă îţi ia începutul săptămînei.

Sînt unele că anume vin şi cer, ca să-ţi facă rău, şi cu acel lucru ce ia îţi poate lua pacea şi liniştea şi lasă în casă huit şi traiul cel rău, dacă meneşte, luînd lucrul, astfel în gînd.

Luni să nu dai frupt din casă, sare, făină – pentru vite, că poate să dea vro boală, mai ales la lună noauă.

Lunea, miercurea şi vinerea, cine are oi să nu dea sare din casă, că pot peri.

Şi cînd ai viţel mic, luni să nu împrumuţi nimic, că nu se ţine viţelul de casă şi n-ai frupt mult.

Luni nu se împrumută borş şi aluat dospit.

Luni dimineaţa, pănă la răsăritul soarelui, nu se lucrează, că se cheamă că e tot duminică.

Nu să lucrează pănă nu vezi urmă de vită înaintea casei, că atunci să cheamă că-i tărzior.

Lunea ţine, poartă săptămîna. Luni, să fie o sărbătoare cît de mică, s-o ţii, să nu lucrezi, că de n-o ţii, nu-ţi merge. Se ţine pentru gospodărie, nici nu se lucrează, nici vita nu se înjugă lunea pănă la amiazăzi. Afară în grădină, mai poţi lucra, dar în casă nimic, căci, cum ai îndrăzni, îndată ţi se arată vro pagubă, piere vro vită. Dar la unii le sufere, chiar dacă şi lucrează.

Cine nu posteşte lunea, pe ceea lume e alaci ca vita.

Sf. Luni e văcări; el e pe vite, pe oi, pe toate vitele; numai pe cai nu, căci caii sînt ai dracului. La dînsul dacă te rogi şi-l posteşti, n-ai pagube între vite, în gopodărie.

Lunea tare să mînie, dacă s-apucă oamenii să-l ţie şi-l mănîncă, pe ceea lume zice: „M-ai mîncat tu pe mine, te mănînc şi eu!”

Lunea e ziua cea mai grea din săptămînă, e începutul tuturor lucrurilor. Cînd mori, mai întăi la Sf. Luni mergi şi te întreabă de i-ai postit ziua. Dacă i-ai purtat cinstea, te ia sub scutul lui, de nu, te trimete la alţii. Pe ceea lume, sufletele la Sf. Luni se duc şi el le ia în seamă şi le rînduieşte unde au să şadă.

Sf. Luni, pe ceea lume, îţi arată drumul pe unde ai să mergi, îngerul vine cu moartea la om să-i iaie sufletul şi moartea taie pe om cu coasa; sufletul iesă şi îngerul îl ia şi-l duce de-l dă în seama lui Sf. Luni. Sf. Luni ia toate sufletele şi le duce cale lungă de 6 săptămîni, de aceea să face praznic la 6 sptămîni, căci atunci sufletul ajunge pe ceea lume în ceri şi Sf. Luni rînduieşte pe fiecare unde să steie la locul lui, în iad sau în rai, pentru că e cea întăi zi a lumei. Pe tineri îi aşează la tineri, pe bătrîni la bătrîni. El la bătrîni se arată bătrîn, la tineri, tînăr etc. Tot ce dai de pomană pe lumea asta, Sf. Luni strînge şi, cînd mergi acolo, găseşti.

Noi aice, cînd facem pomenire, cumpărăm toate din tîrg lunea (luni e iarmaroc în Cernăuţi), cofiţe, ulcele, toate aici la dînsul le cumpărăm şi cînd mergem acolo, el ni le dă înapoi. Dacă dai sîmbăta de pomană, Sf. Luni împarte.- Calena Caliniuc, Mihalcea

Luni e ziua morţilor; tot ce facem aice pe pămînt luni, ei acolo văd şi mănîncă din toate mîncările noastre. De aceea, luni nu se face leşie, nu se umple borş, că pe ceea lume morţii le beau.

Sf. Luni să posteşte, că el ţine cea întăi cheie de la rai.

Cine păzeşte lunea şi nu face leşie, pe ceea lume, Sf. Luni îl scapă de la greu.

Luni să nu te lai, că te ia bătrîn. Luni e Sf. Niculai. Bărbatul sau femeia de să Iau luni rămîn văduvi. Luni e văduvoi.

Fata să nu se leie luni, că-i mor fraţii de are mai mari.

Luni să nu te lai, de uri, ca să nu ai uri peste săptămînă.

Luni să nu aduci lut, că se fac gîngănii, ploşniţi în casă.

Luni să nu aduci lut, că cumpăneşte asupra capului.

Luni să nu dai cenuşa din casă, că ia uliul găinele.

Luni de faci leşie, n-ai smîntînă.

Elena Niculiță Voronca, Datinile și credințele poporului român, 1903

Dacă ți-a plăcut, îți recomand să te abonezi, ca să afli și alte superstiții

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Recente

Newsletter

Despre Autor

Vitalie Bichir

Mă numesc Vitalie Bichir și sunt actor, dar asta n-are nici o legătură cu ce fac eu aici.
Adun texte scrise maidemult, care pentru unii, poate, sunt niște vechituri fără valoare, dar mie-mi plac și culmea, unele mă și distrează.
Adică vreau să fac / un fel de Bric-à-brac (uite că mi-a ieșit și-o rimă) , ceea ce însemnează din franțuzește: „Magazin de vechituri; vechituri, lucruri fără valoare, uzate și demodate” spune Dex-ul. Bric-à-brac-a-la-bichir.

 

Articole asemanatoare

Strigoi

Vizualizari: 3.930 Strigoiul se naşte ca orişice copil; el însă se cunoaşte căci are pe cap o chitic, tichie, căiţă, perdeă , sau pe...

Placeri vechi

Vizualizari: 2.474 Curtezane celebre  (urmare) Amorul fizic, mai mult sau mai puțin „romantic”, dar rezultat din același instinct de reproducere, a avut o zeiță...

Placeri vechi

Vizualizari: 1.880 Curtezane celebre  (urmare) În primii ani ai Romei, în epoca regilor, o curtezană cu numele de Flora își câștigă celebritatea în același...

Strigoi

Vizualizari: 1.694 ...Bărbaţelul meu Iubit! De aseara ai murit, Of! şi nu pociu sa te uit. Şi la altul sa ma uit! El acum,...