Connect with us

Hi, what are you looking for?

Placeri vechi

Amantii statuilor

Pygmelion, regele din Kipros se inamora în statuia de fildeș reprezentând o fecioară sculptată chiar de el însuși. În cele din urmă el se rugă de zeița Afrodita să dea suflet operei lui pe care o iubea mai presus de orice. Miscată, Afrodita ascultă ruga sculptorului, dete suflet numită Galathea și astfel Pigmelion se putu insura cu ea.

« Pygmelion » tablou de Henry Hovard, 1802

Dragostea pentru statui, numită psihopatologie Pygmalionismus este socotită de acești învățați la fel cu cei îndrăgostiți în pietre și metale și încadrați în categoria fetișiștilor. Alți psihiatrii susțin că această anomalie a iubirii s-ar putea asemui mai curând cu necrofilia (iubirea de cadavre).

E una din multiplele forme ale nebuniei – la care poate decade ființa omenească, cu creierul rătăcit, bolnav. Această iubire nebună a fost descrisă de poetul Haine în nuvela lui „Nopți Florentine”. El arătă trecerea de la necrofilie la adorarea tablourilor și statuilor, eroina Maria întrebându-l: Ai iubit numai tablouri și statui de femei? El răspunde: Nu, eu am iubit și femei moarte.

Psihiatrii găsesc în misterul acestui mit, o legătură între artiști și opera lor. Tot ce sculptează sculptorul, tot ce pictează pictorul, tot ce imaginează poetul este inspirat de instinctul sexual care le dă puterea creatoare. După acești psihiatrii, toți artiștii sunt pygmalionistii: până și compozitorii muzicali când compun muzică erotică.

Fiecare artist își creează o Galathea

În anul 1894 i s-a furat sculptorului Dampt o grupă sculptată în bronz și fildeș numită „Frumoasa Meluzină și Cavalerul Raymond”. Hotul era un tânăr artist înamorat în „Frumoasa Meluzină”. Cu toată apărarea chiar a lui Damp care renunță la orice despăgubire morală sau materială făptașul fu condamnat și în închisoare – de rușine și de remușcare – tânărul se sinucise.

Despre „Mona Lisa” scrise odată Michelet autorul cărții „L’ amur” :

Acest tablou mă atrage, mă stăpânește, fără să vreau mă duc s-o văd mereu, ca și pasărea atrasă de privirea hipnotizatoare a unui șarpe .

În domeniul reacțiunilor fetișiste se cuprind și atentatele comise asupra statuielor din motive erotice. Unii au oroare, o ură față de aceste nuduri, față de aceste tablouri și statui.

Astfel Klisyphos atenta la statuia unei zeițe din templul din Samos. Un al tânăr atenta la statuia Venerei a lui Praxiteles.

Cultul Lingam și Phalus al Indienilor, Egiptenilor și al Perșilor era tot pe adorarea statuilor. La fel și cultul lui Baal-Phegor al Moabiților și Midianiților. Vechile femei ale Iudeiei vrând să imite pe vecinii lor Moabiți și Medianiți, profeții Hosea și Ezekiel  combătură cu vigoare, cu vorbe înflăcărate aceste porniri scârnave, patologice, contagioase, ale vecinilor lor Moabiți și Medianiți.

Krafft-Ebing citează cazuri criminale în care statuile erau obiectivele pornirilor erotice

Mulți bărbați, multe femei nebune atentau la aceste statui. O femeie din înaltă societate vieneză fusese surprinsă într-un muzeu sărutând genitalele unei statui. Iar alții spărgeau, mutilau statuile, le stropeau cu văpseli, cu substanțe chimice corozive.

În muzeul criminal din Dresda se află fotografia unei splendide statui în marmoră, acoperită cu pete oribile pe sâni, pe coapse, pe genitale.

În Zurih, pe o piață publică, s-a putut vedea o statuie superbă dar mutilată de un vandali sexual.

Psihiatri ori de câte ori sunt chemați a și da părerea asupra furturilor, mutilărilor, mutilărilor tablourilor și statuilor, își îndreaptă atenția, cum era cazul cu furtul „Mona Lisei” din Luvru sau a ” Gărzii de Noapte” din Amsterdam asupra afecțiunei erotomane de care sunt atinși în bună parte făptuitorii.

Acești nenorociți, acești decăzuți al căror creier este întunecat de rătăcirea sexuală numită Pygmalionismus, trebuiesc internați în case de nebuni, iar nu în pușcării. 

Dr. St. Alieni

  • Acest articol a apărut in revista SANATATEA din iunie 1933
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Recente

Newsletter

Despre Autor

Vitalie Bichir

Mă numesc Vitalie Bichir și sunt actor, dar asta n-are nici o legătură cu ce fac eu aici.
Adun texte scrise maidemult, care pentru unii, poate, sunt niște vechituri fără valoare, dar mie-mi plac și culmea, unele mă și distrează.
Adică vreau să fac / un fel de Bric-à-brac (uite că mi-a ieșit și-o rimă) , ceea ce însemnează din franțuzește: „Magazin de vechituri; vechituri, lucruri fără valoare, uzate și demodate” spune Dex-ul. Bric-à-brac-a-la-bichir.

 

Articole asemanatoare

Strigoi

Vizualizari: 2.969 Strigoiul se naşte ca orişice copil; el însă se cunoaşte căci are pe cap o chitic, tichie, căiţă, perdeă , sau pe...

Leacuri vechi

Profesorul Marcel Labbe a botezat cu un nume medical de fagomani pe cei oameni mâncăcioși, cari cred că trăiesc pe lume numai pentru a...

Placeri vechi

Vizualizari: 2.228 Curtezane celebre  (urmare) Amorul fizic, mai mult sau mai puțin „romantic”, dar rezultat din același instinct de reproducere, a avut o zeiță...

Placeri vechi

Vizualizari: 1.625 Curtezane celebre  (urmare) În primii ani ai Romei, în epoca regilor, o curtezană cu numele de Flora își câștigă celebritatea în același...