Connect with us

Hi, what are you looking for?

Placeri vechi

Acca Larentia (lupoaica)

Peter Paul Rubens - Romulus și Remus, 1614-1616

Curtezane celebre (urmare)

Limba latină a fost atât de răspândită grație civilizației latine ; creștinismul a căpătat amploare mulțumită imperiului roman, care a ajuns să domine lumea la un moment dat. Senzualismul păgân al Romanilor a determinat, prin antiteză, spiritualismul creștin. Catolicismul roman își datorează numele „Orașului etern„. Civilizații noi s-au ivit din civilizația latină.

Dar nici Roma, nici Romanii n-ar fi existat fără „marea prostituată„, care a fost cauza fondării acestui oraș. Acestei „prostituate„, cu numele de Acca Larentia, trebuie să i se dea importanța cuvenită.

Rolul ei în istoria lumii este considerabil, deși ea n-a fost conștientă de menirea sa.

Acca Larerentia a exercitat meseria de prostituată, după cum Solomon a avut meseria de rege.Printre prostituate și curtezane, erau unele vulgare și ignorante ; altele, ca Sapho, erau inteligente și rafinate. Acca Larentia făcea parte din „clasa” femeilor bune ; ea a adoptat pe Romulus și Remus, cei doi gemeni părăsiți.

Prea puține dintre femeile caste și cinstite, ar fi fost capabile de devotamentul acestei „prostituate„. Se crede că prostituata este o femeie demnă de dispreț. Judecată deseori absurdă, căci au existat și există femei prostituate mai dezinteresate și mai demne de stimă decât multe „femei cinstite„. Meseria exercitată de cineva nu este totdeauna un criteriu de apreciere.

Prostituatele cu suflet bun și inima mare au ajuns să practice meseria lor în primul rând din cauza „luxurii„* lor, adică a abundenței sanguine, a vieții lor exuberante.
Multe femei sunt „cinstite” fiindcă sunt anemice din naștere, de natură săracă, lipsite de pasiuni. Fragilitatea acestora corespunde pasivității sufletești. Dimpotrivă, multe femei „vicioase” sunt generoase, capabile de iubire înaltă, de devotament dezinteresat. Acesta este cazul Accăi Larentia care, împinsă de temperamentul ei, a avut relații cu mai mulți bărbați și a ajuns să practice meseria de „prostituată„.

Acca locuia într-o grotă sau într-o colibă, pe malul Tibrului, pe locul unde s-a înălțat mai târziu Roma, unde erau câmpii mlăștinoase, străbătute de ciobani care își duceau turmele la adăpost.

Când zarea vreun cioban, Acca îl chema printr-un fel de urlet, asemănător cu al lupilor. Astfel a căpătat porecla de „lupoaica” (lupa), iar coliba ei a fost denumită lupanar.
Dintre amanții ei, s-a păstrat numele pastorului Faustulus. Ea a câștigat destul să-și poată cumpăra un teren și o turmă, pentru a-și asigura bătrânețea.

Într-o zi găsi pe drum doi copii nou-născuți. Mișcată de părăsirea lor, i-a dus acasă la ea ; o capră (pe care tradiția o numește Amalthea) i-a alăptat.
Crescuți de „lupoaică„, Romulus și Remus au ajuns, după moarte acestei „negustorese de dragoste„, în stăpânirea pământului și a turmelor ei.
Față de ceilalți păstori, ei păreau bogați. Obosiți să pască mereu turmele, ei au avut ideea să-și construiască o casă :

Aceasta este prima temelie a Romei.

Frații erau însă geloși unul pe altul. Romulus l-a aruncat pe Remus de pe acoperișul casei lor și astfel el a rămas singurul moștenitor al „lupoaicei„. Fugarii din satele vecine și prostituatele atrase de aceștia, au fost primii „supuși” ai lui Romulus. Colibe noi au fost ridicate în jurul casei sale. Femeile erau prea puține față de bărbații refugiați în jurul lui Romulus. Mulți au fugit ca să scape de pedepse.

Răpirea Sabinelor a fost determinată de nevoia de a spori numărul femeilor în noua „cetate eternă”. Neavând în sate, acești fugari duceau lupte sângeroase și își împărțeau prada după curajul arătat de fiecare. Când Sabinii au vrut să răscumpere femeile răpite, era prea târziu : ele erau atașate de bărbații lor, căci au devenit mame.

Femeile se lăsau biciuite de bărbați, crezând că vor fi fecunde sau că vor naște ușor.

Memoria Accăi Larentia a fost perpetuată de Romani prin serbările numite lupercale, care au durat până în veacul V-lea d. Cr. „Lupii” goi, cu o piele de țap pe umeri, alergau pe străzi, ținând un cuțit în mână sau lovind mulțimea cu bice din piele de capră. Erau remiscențe din vremea răpirii Sabinelor.

Roma n-ar fi existat fără lupoaică. Marii Romani sunt urmașii acestea și ai fugarilor prădători.

Urmeaza

Eugen Relgis

*LUXÚRĂ, luxuri, s. f. (Livr.) Viciu al celor ce se dedau fără reținere plăcerilor senzuale; desfrânare, concupiscență. [Var.: luxúrie s. f.] – Din fr. luxure, lat. luxuria.
sursa: DEX ’09 (2009)

Dacă vrei să fii la curent cu ce CURTEZANE CELEBRE și ce alte noutăți de maidemult mai apar pe aici, îți recomand să te abonezi.

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Recente

Newsletter

Despre Autor

Vitalie Bichir

Mă numesc Vitalie Bichir și sunt actor, dar asta n-are nici o legătură cu ce fac eu aici.
Adun texte scrise maidemult, care pentru unii, poate, sunt niște vechituri fără valoare, dar mie-mi plac și culmea, unele mă și distrează.
Adică vreau să fac / un fel de Bric-à-brac (uite că mi-a ieșit și-o rimă) , ceea ce însemnează din franțuzește: „Magazin de vechituri; vechituri, lucruri fără valoare, uzate și demodate” spune Dex-ul. Bric-à-brac-a-la-bichir.

 

Articole asemanatoare

Strigoi

Vizualizari: 2.969 Strigoiul se naşte ca orişice copil; el însă se cunoaşte căci are pe cap o chitic, tichie, căiţă, perdeă , sau pe...

Leacuri vechi

Profesorul Marcel Labbe a botezat cu un nume medical de fagomani pe cei oameni mâncăcioși, cari cred că trăiesc pe lume numai pentru a...

Placeri vechi

Vizualizari: 2.228 Curtezane celebre  (urmare) Amorul fizic, mai mult sau mai puțin „romantic”, dar rezultat din același instinct de reproducere, a avut o zeiță...

Placeri vechi

Vizualizari: 1.625 Curtezane celebre  (urmare) În primii ani ai Romei, în epoca regilor, o curtezană cu numele de Flora își câștigă celebritatea în același...